Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Tăcuta | Judeţ: Vaslui | Punct: Dealul Miclea/Paic | Anul: 2019

Anul   2019
Epoca
Neolitic, eneolitic, tranziţie la bronz
Perioade
Eneolitic
Categorie
Domestic
Tipuri de sit
Locuire civilă
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Vaslui
Localitate   Tăcuta
Comuna   Tăcuta
Punct
Dealul Miclea/Paic
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Boghian Dumitru Universitatea "Ştefan cel Mare" Suceava
Enea Sergiu Constantin responsabil Liceul "Ion Neculce" Târgu Frumos
Lazanu Ciprian Cătălin Muzeul "Ştefan cel Mare",  Vaslui
Cod RAN    166244.01
Raport Cercetările arheologice din situl pluristratificat de la Tăcuta-Dealul Miclea/Paic (fig. 1.1-2), campania 2019, desfăşurate în continuitatea celor din 2017 (1), au fost efectuate în perioada 29 iulie-12 august, fiind investigate, în totalitate, locuinţa cucuteniană de suprafaţă L. 5/2017 şi complexele aferente care se găseau în Cas. VIII/2017 (din suprafaţa scanată magnetometric). Până în prezent, aceasta este singura locuinţă cucuteniană investigată în întregime din acest sit, fapt pentru care am acordat o atenţie deosebită studierii acesteia, inclusiv prin extinderea suprafeţei săpate cu 20 mp (fig. 1.3), caseta totalizând 96 mp (12 x 8 m).
L. 5/2017 a apărut de la -0,70/-0,80 adâncime (partea superioară a lutuielilor), ceea ce a determinat mai buna păstrare a L. 5, vestigiile fiind identificate aproximativ în centrul secţiunii, având dimensiunile de circa 50 m2 (10 x 5 m) şi axul lung pe direcţia NE-SV. Aşa cum am precizat încă din campania 2017, locuinţa era pluri-compartimentată, pereţii despărţitori dintre încăperi găsindu-se în martorii stratigrafici intermediari ai casetei. Prezenta lutuieli de pereţi şi planşeu, cu urme ale structurilor lemnoase aferente (amprente de pari şi împletituri de nuiele) destul de coerente şi mari, căzute peste instalaţiile catului întâi al casei. Toate camerele au avut podea simplă de lut, aflată pe nivelul -1,10/-1,20 m, cu porţiuni arse pe lângă pereţi, unde au existat amenajări pentru vase şi focul a fost mai intens.
Parterul locuinţei era parţial „adâncit” (cca. 0,30 m; între -0,90 şi -1,20 m), probabil ca urmare a înălţării antropice a terenului din exteriorul locuinţei şi a fostelor gropi/alveolări din zonă, unde se găseau, în funcţie de încăperi, instalaţiile casnice, complexele şi recipientele ceramice, care constituiau inventarul gospodăresc. Reamintim, de asemenea, că în camera de SV (fig. 2.1) se găsea o casetă/cutie de lut rectangulară (dimensiuni 2,40 x 1,10 m), cu colţurile puţin rotunjite, care a avut, foarte probabil, o structură de lemn realizată din scânduri despicare cu icul şi prezenta trei etape de lutuieli/refaceri, rezultând nişte pereţi mai groşi la bază (6-8 cm) şi mai subţiri în elevaţie (3-4 cm), fără a li se putea preciza înălţimea, finisaţi numai cu degetele, care a fost utilizată, poate, pentru păstrarea rezervelor de cereale sau ca spaţiu de depozitare a unor vase de provizii. Aceasta era aliniată, foarte probabil, între doi pereţi şi a fost distrusă odată cu prăbuşirea acestora şi a tavanului. Era realizată direct pe nivelul de călcare, probabil pe o suprafaţă lemnoasă (un fund de scânduri), sub acestă amenajare găsindu-se un „pat” de fragmente ceramice. Funcţionalitatea gospodărească a acestei amenajări este neîndoielnică, deoarece era asociată cu un complex de măcinat şi stocat, alcătuit dintr-o grupare de râşniţe, frecătoare şi vase de uz gospodăresc, sparte in situ (2). Pe latura sud-estică, atât camera de SV, cât şi caseta de lut au fost afectate de un deranjament (alveolare) aparţinând locuirii Noua I (carourile 6-9 F-G), în care s-au găsit fragmente ceramice specifice, care s-au dovedit că se aflau în conţinutul gropilor 12 şi 13/2019.
În camera de NV, investigată complet, tot în 2017 (fig. 2.2), se afla un complex de vase mari gospodăreşti, uzuale, sparte pe loc şi întregibile, şi un vas ornitomorf, semifin, de tip/influenţă Stoicani-Aldeni/Gumelniţa A2 (?), în asociere cu mai multe râşniţe sparte, unele depuse într-un vas de provizii (deosebit de friabil), altele relativ împrăştiate, ca urmare a prăbuşirii elementelor de elevaţie (pereţi şi tavan) pe podeaua simplă şi uşor denivelată a încăperii (3).
În camera de SE, cercetată doar parţial în campania 2017 (fig. 3.4), au fost descoperite lipiturile de pereţi şi plafon, unele destul de mari, căzute oblic la marginea podelei parţial adâncite, ca un fel de alveolare rectangulară cu colţurile uşor rotunjite. Lutuielile, cu amprente de lodbe şi scânduri/dulapi, erau orientate NV-SE şi N-S, cvasi-perpendicular pe axul lung al casei şi al încăperii. Nu au fost descoperie elemente care să vorbească de existenţa vreunei instalaţii casnice. După demontarea acesteia, la adâncire, a fost descoperită Gr. 16/2019, din care, pe nivelul -1,30 m proveneau fragmente ceramice şi un topor de piatră.
În camera de NE, cercetată tot parţial, în campania 2017 (fig. 3.4), sub lipiturile cu feţe drepte, provenite de la pereţi şi plafon, au fost identificate elementele constructive ale unei vetre interioare (spărturi mozaicale, □ 2-3 B-C), parte componentă a unui cuptor (1,30 x 1,50 m; suprafaţa de aprox. 2 mp), care mai păstra, din elevaţie, doar partea inferioară a pereţilor acestuia, sub forma unei rame rectangulare, realizată pe nivelul -1,20/-1,30 m (fig. 3.1-3; 4.1-2). Se pare că acest cuptor a fost deteriorat de tasarea terenului, deoarece era construit deasupra Gr. 11/2017, de dărâmăturile casei, precum şi de intervenţiile ulterioare.
La vest de camerele de SV şi NV se găseau, pe linia □ 11 A-H, la -0,80/-0,90 m, în afara L. 5, mai multe vase sparte şi câteva plăcuţe/bucăţele de hematit, aflate într-o anexă (construcţie uşoară), de la care proveneau multe lipituri mărunte.
În acelaşi timp, interesante sunt gropile descoperite în timpul cercetării L. 5, dar mai ales după demontarea acesteia. Groapa 11/2017 era de mari dimensiuni (□1-3 A-C, -1,20- 2,10; diametre = 2,75 x 2,40 m), identificată parţial în anul 2017, fiind anterioară L. 5 (sub camera de NE). Era de formă circulară (fig. 5.1) şi a fost cercetată pe niveluri de 10 cm grosime, în interiorul acesteia fiind descoperite: vase ceramice pictate bi-, tricrom, înainte şi după ardere, decorate prin incizie şi/sau canelare, unele întregibile, piese litice, unelte şi materiale osteologice, bucăţele de pigment, sub formă de materie primă şi preparată, pentru aplicarea pe vase, plastică antropomorfă (dintre care o statuetă masculină) şi zoomorfă, idoli conici, din care unul peste 10 cm, cu aspect falic. Gropile 12 şi 13/2019 au deranjat camera de SV a locuinţei cucuteniene (carourile 6-9 F-G). Acestea erau circulare în plan, cu fundul albiat, Gr. 12 având diametre de 2,05 x 2,20 şi o adâncime de 0,45 m (-0,75-1,20 m), iar Gr. 13, aflată la SE de precedenta, era mai mică (diametre 0,95 x 1,05 m; 0,40 m adâncime, -0,80-1,20 m) şi conţineau mai multe resturi osteologice de ovine, dintre care un omoplat cu crestături (Gr. 13) şi fragmente ceramice atribuite locuirii Noua I.
Groapa 14/2019 a fost descoperită doar pe un sfert, în □ 0-0’ A-C, de la -1,10/-1,15 la -2,60 m adâncime, cea mai mare parte prelungindu-se spre NE şi NV (fig. 5.2). Este posibil să fie circulară, în umplutura sa găsindu-se multe fragmente ceramice diverse: grosiere şi negre, precum şi fine, pictate bicrom şi tricrom şi de influenţă Ariuşd, râşniţe şi nicovale fragmentare, bucăţele de hematit, resturi osteologice de animale, iar la partea inferioară (-2,30/-2,50 m) straturi succesive de argilă humificată şi roşiatică şi pe fund un strat de arsură, neagră, gros de 10 cm, care par a indica faptul că, pe lângă extragerea argilei şi caracterul menajer, această groapă a fost utilizată, cu titlu de ipoteză de lucru, şi pentru arderea ceramicii, lămurirea rămânând în sarcina campaniilor viitoare.
Groapa 15/2019 (fig. 5.4) a fost surprinsă doar parţial şi se poate trage concluzia că este de foarte mari dimensiuni, între m. 6-9,40, pe profilul sudic şi o amplitudine de cca. 1 m, în suprafaţa săpată, adâncindu-se de la -1,10 m până la -3,10 m de la nivelul actual de călcare. Deocamdată, nu putem preciza forma acesteia, dar pare rectangulară cu colţurile rotunjite. În umplutura acesteia se găseau foarte multe resturi osteologice animaliere, fragmente ceramice grosiere şi fine, pictate bicrom şi tricrom, canelate şi lustruite, de influenţă Ariuşd.

Groapa 16/2019 (fig. 5.3 a-b) era, de asemenea, mare, circulară, cu diametrele de 2,20 x 2,33 (□3-6 G-H), fiind surprinsă de la -1,30 până la -2,20 m, cel mai bine conturându-se partea inferioară, de la -1,60 m în jos. Era umplută cu materiale ceramice, osteologice, râşniţe şi nicovale sparte.
În concluzie, cercetările din 2019, asociate cu cele din 2017, au adus noi şi importante date arheologice care, completează imaginea asupra habitatului cucutenian din situl de la Tăcuta-Dealul Miclea/Paic, în principal asupra modului de construire a locuinţelor şi al funcţionalităţii unor complexe gospodăreşti. Până în prezent, în Cas. VIII/2017 au fost decelate cu claritate două orizonturi de locuire Cucuteni A3 din acest sit: primul – cel al gropilor 11, 14-16; al doilea – cel al L 5 şi al anexelor adiacente. L 5 era o construcţie fără plaformă, numai cu podea simplă şi camerele parţial-adâncite.
Pereţii şi posibilul tavan au căzut spre interior, deteriorând vasele, instalaţiile şi amenajările gospodăreşti (caseta, spaţiile de măciniş, cuptorul şi vatra). De aceea, va trebui reevaluată, la timpul viitor, problematica platformelor arse Cucuteni A, multe lutuieli compacte fiind, de fapt, resturile pereţilor şi tavanelor arse în urma incendiului.
În acelaşi timp, gropile 11, 14-16 ne arată că în sit, în anumite faze de început, acestea puteau fi utilizate multiplu: gropi de extragere a argilei, posibile adăposturi temporare pentru „ateliere”, gropi-cuptor şi gropi menajere, umplându-se treptat sau mai rapid, alveolele prezervate putând fi utilizate ca podele parţial adâncite. Cantitatea mare de ceramică, în special uzuală, ne arată că în această casă erau stocate numeroase provizii şi doar camera de SE era, probabil, destinată altor activităţi şi/sau repaosului.Evident, datele obţinute vor fi verificate prin cercetările viitoare.

Abevieri:
Gr = groapă
L = locuinţă
S = secţiune
V = vatră
D = dwelling
H = hearth
P = pit
T = trench
Rezumat
English Abstract During 2019 archaeological campaign (29th July - 12 August), carried out in Tăcuta-Dealul Miclea / Paic site, the investigation of the contexts from Cas. VIII / 2017 (90 sqm.) was finished: the whole surface dwelling D. 5/2017 (Cucuteni A3), of rectangular shape (approx. 40 sqm.; 10 x 4 m), with four chambers, and the inner household features: the clay cassette (SV room), the grinding places (SV and NV rooms), the oven with hearth (NE room) and the Cucuteni pits (P. 11/2017; 14-16 / 2019) and Noua I (P. 12 / 2017; 13/2019), located in this researched area. Also, in Cas. VIII / 2017 there were identified two Cucuteni A3 habitation layers: the first - the one with the pits P. 11 and P. 14-16; the second - the one of dwelling D. 5 and the adjacent annexes.
Bibliografie
Note Bibliografice (1) D. Boghian, S.-C. Enea, C.-C. Lazanu, Tăcuta, com. Tăcuta, jud. Vaslui, Punct: Dealul Miclea/Paic, Cod sit: 166244.01, trimis pentru CCAR. Campania 2017, omis, din păcate din volumul tipărit, dar publicat on-line: http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=6041; http://ran.cimec.ro/sel.asp?codran= n166244.01.
(2) D. Boghian, S.-C. Enea, C.-C. Lazanu, Evoluţia habitatului uman pre-, protoistoric şi istoric în zona comunei Tăcuta, din paleolitic până la atestarea documentară a localităţilor componente, în G. Corneanu, S.-C. Enea, V. Ofileanu, C. Horghidan, Fl. Buraga, Monografia comunei Tăcuta, Ed. Junimea, Iaşi, 2019, p. 93-94, fig. 25.
(3) Ibidem.
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu