Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Silvaşu de Jos | Comuna: Haţeg | Judeţ: Hunedoara | Punct: Dealu Ţapului | Anul: 2019

Anul   2019
Epoca
Epoca bronzului
Perioade
Epoca bronzului
Categorie
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit
Necropolă tumulară
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Hunedoara
Localitate   Silvaşu de Jos
Comuna   Haţeg
Punct
Dealu Ţapului
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Bunoiu Victor Direcţia Judeţeană pentru Cultură Timiş
Diaconescu Dragoş responsabil Muzeul Național al Banatului - Timișoara
Lucaci Laurențiu Muzeul Castelul Corvinilor, Hunedoara
Marteniuc Ionuț Universitatea de Vest, Timişoara
Tincu Sorin Muzeul Castelul Corvinilor, Hunedoara
Cod RAN    87601.01
Raport Campania anului 2019 s-a desfăşurat în perioada 1-30 septembrie. Partea logistică a campaniei de cercetare a fost susţinută prin proiectul „Tinerii Arheologi”, proiect iniţiat de Asociaţia pentru Protejarea şi Promovarea Castelului Corvinilor din Hunedoara. Ţintele cercetării au fost sfertul de NE al movilei M4 şi sfertul de NV al movilei M3.
Unitatea de cercetare ce a vizat sfertul de NE al movilei M.4 a fost numită SIC/2019 şi a avut dimensiunile de 4,5 x 6 m, corespunzând, pe latura sudică, profilului nordic al unităţii de cercetare S3/2010 (Luca et al. 2011, 128) în zona jumătăţii estice a caroului 5, carourilor 6 şi 7 şi jumătăţii vestice a caroului 8. Liniile carourilor pe direcţie aproximativ E-V a primit coduri numerice de la 1 la 3, iar liniile carourilor pe direcţie aproximativ N-S au primit coduri de litere E, F şi G, liniile A, B, C, D corespunzând unităţii de cercetare SIA/2011 (Diaconescu et al. 2012, 130), iar linia D’ corespunzând unităţii de cercetare SIB/2015 (Diaconescu et al. 2016, 85). Astfel, carourile E1, F1, şi G1 au avut dimensiunea de 0,5x2 m.
Cercetarea a fost efectuată manual, pe nivelurile observabile pe profilul vestic şi sudic al unităţii de cercetare. Nu au fost observate complexe secundare edificării movilei în sine, aspect subliniat şi în campaniile precedente din jumătatea nordică a tumulului (Diaconescu et al. 2012, Diaconescu et al. 2016). Au fost descoperite fragmente ceramice şi piese litice, ponderea primei categorii fiind mai mare în nivelul 3, iar ponderea celei de-a doua categorii de obiecte fiind mai mare în nivelul 2. Până la acest moment singurul complex identificat este mormântul de inhumaţie M1/2010. Spălarea în anul 2018 a tuturor obiectelor arheologice din movila M.4 coroborată cu organizarea pe campanii şi movile a materialului precum şi cu spălarea la finalul campaniei 2019 a materialului arheologic rezultat din campania anului respectiv ne-a oferit ocazia să reevaluăm o discuţie generată de atribuirea materialelor ceramice din nivelul 3 al acestei movile culturii Coţofeni (Luca et al. 2011, 128; Diaconescu et al. 2012, 130; Diaconescu, Tincu 2016, 111, n. 28), numite de unii autori ca fiind Coţofeni IIIb (Gogâltan 2013, 41). Un studiu referitor la ceramica descoperită în nivelurile 2 şi, în special 3, ale movilei M4 este în pregătire, oferindu-ne posibilitatea să detaliem această problematică cu respectiva ocazie.
Zona cercetată în campania 2019 din movila M.3 a fost dispusă în sfertul de NV al movilei, continuând unitatea de cercetare finalizată în campania 2017 (Diaconescu et al. 2018, 124). Mai precis a fost deschisă linia C carourilor din acest sfert, fiind cercetate carourile 6C, 7C şi 8C. Au fost identificate în caroul 6C şi 7C, spre limita lor sudică, pe partea superioară a nivelului 4, fragmente ceramice ce ţin de gruparea nr. 24 identificată în campania 2017. Caracteristicile morfologice ale ceramicii indică apartentenţa acestora la etapa Coţofeni III, în strânsă corelaţie cu vasele descoperite în cadrul complexului C2/2015-2016 din această movilă. Este clar că spre limita nordică a carourilor cercetate în prezenta campanie nu mai există vase ceramice sparte intenţionat (ce se constituie în grupările de fragmente ceramice documentate), Acelaşi lucru fiind valabil şi în zona de est a liniei de carouri 6, dând impresia, la acest moment că dispunerea acestor vase în jurul rugului funerar numit de noi complexul C2/2015-2016 s-a făcut cu precădere în zona de vest a acestuia. În cadrul nivelului 4 au fost identificate doar piese litice, piese ce au fost documentate individual. Au fost desenate sectoarele estice şi vestice ale profilelor, completând astfel documentaţia acestor elemente făcută în campania 2017.
Rezumat
English Abstract The 2019 research campaign from Silvaşu de Jos-Dealu Ţapului focused on two of the mounds from this tumuli cemetery, more specific in mounds M4 and M3. The excavations from mound M4 concerned the north-eastern quarter of the tumulus. No secondary archaeological features were noticed/documented, offering and strengthening the impression that the mound was erected especially for the central grave labelled as M.1/2010.
In mound M3 the C line of the grid from the north-western quarter of the tumulus were the goal of the research campaign. Thus, the squares 6C, 7C and 8C were excavated. No secondary features were observed. On the upper part of the layer 4, in squares 6C and 7C, towards their southern limit, a group of potsherds belonging to Coţofeni III culture were documented. These potsherds are part of the group no. 24 documented in 2017 campaign, pottery fragments group directly connected to the arrangement and use of the funerary pyre labelled as feature C.2, documented in 2015 and 2016 research campaigns.
Bibliografie Diaconescu et al. 2012, Dragoş Diaconescu, Diana-Ancuţa Diaconescu, Claudiu Doncuţiu, Alexandru Matei, Cristian Constantin Roman, Marin Constantin, Florin Tănasie: Silvaşu de Jos, oraş Haţeg, jud. Hunedoara, punct – Dealu Ţapului, în Cronica Cercetărilor Arheologice din România – campania 2011, 2012, 130-131.
Diaconescu et al. 2016, Dragoş Diaconescu, Sorin Tincu, Cosmin Ioan Suciu, Aurelian Rusu, Andrei Georgescu, Raluca Maria Giorgi, Christine Harnischfeger, Iulian Leonti, Alexandru Hegy: Silvaşu de Jos, oraş Haţeg, jud. Hunedoara, punct – Dealu Ţapului, în Cronica Cercetărilor Arheologice din România – campania 2015, 2016, 85-86.
Diaconescu et al. 2017, Dragoş Diaconescu, Sorin Tincu, Cosmin Ioan Suciu, Aurelian Rusu, Victor Bunoiu, Amina Muscalu-Creţescu, Kathryn Grow Allen: Silvaşu de Jos, oraş Haţeg, jud. Hunedoara, punct – Dealu Ţapului, în Cronica Cercetărilor Arheologice din România – campania 2016, 2017, 130-131.
Diaconescu et al. 2018, Dragoş Diaconescu, Sorin Tincu, Aurelian Rusu, Victor Bunoiu, Amina Muscalu-Creţescu, Mihai Bica, Vitalie Burlacu, Gheorghe Foceac: Silvaşu de Jos, oraş Haţeg, jud. Hunedoara, punct – Dealu Ţapului, în Cronica Cercetărilor Arheologice din România – campania 2017, 2018, 124-125.
Diaconescu, Tincu 2016, Dragoş Diaconescu, Sorin Tincu: Consideraţii arheologice privind necropola tumulară de la Silvaşu de Jos-Dealu Ţapului (oraş Haţeg, jud. Hunedoara), în Analele Banatului, XXIV, 2016, 107-141.
Gogâltan 2013, Florin Gogâltan, Transilvania şi spaţiul nord-pontic. Relaţii interculturale între sfârşitul Epocii Cuprului şi începutul Epocii Bronzului (cca. 3500-2500 a. Chr), în Terra Sebus. Acta Musei Sabensiensis, 5, 2013, 31-76.
Luca et al. 2011, Sabin Adrian Luca, Dragoş Diaconescu, Florian Dumitrescu-Chioar, Gheorghe Vasile Natea, Vasile Palaghie, Raluca Maria Teodorescu, Cristian Constantin Roman, Sorin Tincu, Aurelian Rusu: Silvaşu de Jos, oraş Haţeg, jud. Hunedoara, punct – Dealu Ţapului, în Cronica Cercetărilor Arheologice din România – campania 2010, 2011, 127-129.
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu