Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Siliştea | Comuna: Români | Judeţ: Neamţ | Punct: Pe Cetăţuie | Anul: 2019

Anul   2019
Epoca
Epoca bronzului
Perioade
Epoca bronzului
Categorie
Domestic
Tipuri de sit
Locuire civilă
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Neamţ
Localitate   Siliştea
Comuna   Români
Punct
Pe Cetăţuie
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Bolohan Neculai responsabil Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi
Drob Ana Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi
Gafincu Alexandru Complexul Muzeal Judeţean Neamţ
Cod RAN    124108.01
Raport Cercetarea arheologică sistematică din iulie 2019 s-a desfăşurat în baza autorizaţiei nr. 35 din 03.05.2019. Perimetrul sitului este amplasat pe rama de sud-est a depresiunii Cracău-Bistriţa şi geologic pe o formaţiune care aparţine Pânzei est-pericarpatice, digitaţia de Valea Mare.
Obiectivele cercetării.
1. Continuarea cercetărilor în zona de sud a aşezării pentru identificarea conexiunii dintre şanţul de apărare şi interiorul suprafeţei locuite prin dezvelirea integrală a nivelului de locuire din Cas C;
2. Delimitarea întinderii spaţiului locuit în jumătatea estică a aşezării;
3. Identificarea spaţiului de locuit către extremitatea nordică a platoului prin verificarea rezultatelor investigaţiilor arheomagnetice;
4. Acomodarea studenţilor, masteranzilor şi doctoranzilor participanţi cu desfăşurarea unei cercetări arheologice multidisciplinare dedicată investigării unui sit arheologic preistoric.
Rezultate şi interpretarea lor
În conformitate cu proiectul anual şi cu standardele şi normele de cercetare arheologică am stabilit pentru anul 2019 o zonă de cercetare arheologică (Fig. 6-7), aflată în vecinătatea estică a SIII/2018 şi în proximitatea extinderii vestice şi nordice a casetei C/2017-2018;
a. Secţiunea SIII/2018 nu a mai putut fi redeschisă din cauza numărului mic de participanţi. A fost verificată starea de conservare, unitatea de cercetare fiind acoperită uniform cu pământ şi vegetaţie (Fig. 1/b);
b. Caseta C/2017-2018/Cas C 2019 care a fost protejată prin acoperire a fost redeschisă şi suprafaţa acesteia a fost extinsă spre nord cu doi metri, rezultând suprafaţa de 7,50 x 10 m (pe axul de 8,00 m am produs o restrângere de 0,50 m faţă de suprafaţa cercetată în campania 2018). Suprafaţa de cercetare numită Caseta C 2019 este reprezentată de amprenta la sol a Cas C-extensie vest 2017, la care au fost adăugate extensia vestică şi extensia nordică din anul 2018 (Fig. 1/b). Aceasta a fost împărţită în carouri cu latura de câte doi metri, care au fost notate cu litere A, B, C, D, E pe latura vestică şi cifre 0, 1, 2, 3, pe latura nordică. Carourile A-E au avut dimensiunile de 2,00 x 1,50 m. Am obţinut un caroiaj care a facilitat desfăşurarea săpăturii şi documentării arheologice (Fig. 1/b-c). Am dorit să continuăm cercetarea din Cas C-extensie vest 2017 şi Cas C 2018 pentru a documenta numeroasele resturi de locuire identificate şi protejate. În acelaşi context, ne-am propus urmărirea distribuţiei artefactelor în extremitatea vestică a spaţiului cercetat aici, într-o zonă care a fost afectată de intervenţii antropice succesive. Pe latura de est a Cas C/2019, în afara suprafeţei proiectate, am documentat o suprafaţă de 3,60x1,65m, care a făcut parte din Cas C/2004 şi 2007, aceasta fiind conservată pentru cercetările ulterioare. După extragerea şi depozitarea brazdelor de pământ vegetal, la adâncimea de 15-20 cm, au apărut primele fragmente de gresii, fragmente osteologice şi fragmente ceramice caracteristice olăriei Costişa şi Monteoru.
Pentru extinderea observaţiilor stratigrafice şi pentru a verifica grosimea şi conţinutul stratului de umplutură de culoare brun apărut în extremitatea sudică a Cas C/2017-2018, am proiectat o microsecţiune stratigrafică amplasată în carourile A1-3 (Fig. 1/c-d). Suprafaţa finală a microcasetei a fost de 4,50 x 2,54 m şi adâncimea de -1.08m în zona centrală, iar în anul 2019 a fost redeschisă şi extinsă (carourile A0-3), având dimensiunile de 2,70x7,50m. Aceasta a fost numită A+. Pe lângă Complexul 4, care s-a dovedit a fi o vatră, au mai fost documentate alte cinci asemenea contexte arheologice în exteriorul structurii de locuire (Fig. 2/c-f) şi amprenta la sol a unei locuinţe (L1), cu alte două complexe în interior (Fig. 4/a-d).
Complexul 4 (CPL 4) este amplasat în extremitatea vestică unde au fost evidenţiate în campania din iulie 2017 două gropi de par aflate în vecinătatea unei aglomerări de gresii arse, fragmente de olărie şi fragmente de lipitură din lut cu urme de nuiele. Aceste resturi sunt dispuse ordonat. În interiorul structurii a fost evidenţiată o „podină” din lut ars in situ. (Fig. 3/a) (1). Pentru a realiza observaţii stratigrafice, pe jumătate din acest context, am realizat o secţiune stratigrafică orientată N-NE 400‰ (Fig. 11/a). Sub vatră au fost găsite fragmente de olărie şi fragmente osteologice (Fig. 3/a). Contextul arheologic a fost investigat parţial, apoi documentat şi a fost conservat in situ pentru continuarea cercetărilor. În anul 2019, în urma demontării complexului 4 a fost stabilit faptul că acesta este o vatră. Au fost identificate patru straturi: 1) lipitură cu faţa plană în sus; 2) un strat de 0,02m de pământ în care se afla şi partea superioară a unui vas; 3) un strat de fragmente ceramice de culoare 5YR 5/6 depuse pe partea plată, cu excepţia unui singur fragment depus pe partea îngustă (Fig. 3/c-f). Pe baza detaliilor cromatice şi a morfologiei fragmentele par să provină de la trei vase de dimensiuni mari (Fig. 3/g); 4) un strat alcătuit din doua gresii de dimensiuni mari, din care una are dimensiunea de (0,30x0,15m) aşezate pe partea plată (Fig. 3/a, f). Astfel, aceste informaţii arată faptul că vatra a fost realizată pe o bază alcătuită din gresii, peste care au fost aşezate fragmente ceramice şi un strat subţire de pământ. În apropierea acestui complex, la aceeaşi adâncime, au fost descoperite fragmente ceramice Costişa şi Monteoru Ic3-Ic2 (Fig. 3/a-b, h), precum şi un krummesser împreună cu alte resturi artefactuale numite CPL 9.
Locuinţa 1 (L1). În anul 2018, pe parcursul cercetării suprafeţei am identificat amprenta la sol a unei locuinţe (Fig. 1/c; 4/a). Aceasta este reprezentată de un culoar de acces cu lungimea de aproximativ 1,00 m şi lăţimea de aproximativ 0,60 m, care asigură comunicarea cu o suprafaţă de formă rectangulară (latura sudică de 2.00m şi latura estică de 3.50). Această amprentă rectangulară include în colţul de nord-vest şi CPL 4 precum şi cea mai mare parte a materialului arheologic identificat în suprafaţa aflată în cercetare. Nivelul pe care se afla amprenta la sol a locuinţei şi artefactele este situat pe o umplutură de pământ de culoare neagră, alveolată către bază, care continuă până la adâncimea de -1,08 m (P0) sau -0,52 m (profil est), situată pe sterilul reprezentat de gresii de culoare galbenă. Observaţiile sunt vizibile pe microprofilul realizat pe latura sudică a microsecţiunii din carourile A1 şi A3 extinsă în B1 şi B3 (Fig. 4/b). În extremitatea estică a Cas C/2017-2018, în colţul de nord, am suprapus, peste o suprafaţă de cercetare din Cas C/2004 şi 2007.
În anul 2019, în urma extinderii suprafeţei de cercetare s-a constatat că acel culoar este de fapt baza unui perete, care continuă în profilul de vest. În urma demontării planului 2 a fost identificată şi latura de sud a construcţiei care are dimensiunea identificată de aproximativ 2,00 m. Această latură constă dintr-un rând de gresii dispuse pe partea plată care formează un unghi drept cu un alt rând de gresii. Amprenta la sol a locuinţei L1 este reprezentată de aceste rânduri de gresii dispus liniar în partea sudică, păstrate in situ datorită stratului de pământ mai adânc în extremitatea sudică. Extremităţile de est şi de nord sunt reprezentate de aliniamente din gresii întrerupte datorită intervenţiilor ulterioare (lucrări agricole în zona în care stratul de vegetal este subţire) şi de pietre dispuse pe partea plată la extremităţi şi către mijlocul acestor aliniamente, care ar constitui baza pereţilor. Observaţia este susţinută şi de prezenţa fragmentelor de lipitură care pot fi împărţite în trei categorii în funcţie de diametrul amprentelor de lemn (a. 2,8-5,6 cm; b. 7,00 - 10,60 cm; c. 7,0-10,6 cm). Ierarhizarea propusă ar corespunde grosimilor nuielelor, parilor şi stâlpilor din lemn, materiale utilizate pentru împletitura suport necesară realizării lutuielii şi pentru susţinerea pereţilor şi acoperişului. În afara acestei suprafeţe cu dimensiunile de aproximativ 6,00-5,00 m nu au fost recuperate fragmente de lutuială cu amprente de lemn. Complexul 4 constituit dintr-o vatră ar fi amplasat către extremitatea central vestică a locuinţei L1. Pe aceeaşi suprafaţă au fost descoperite şi documentate şi destul de numeroase fragmente de artefacte lucrate din lut ars şi piatră.
Conţinutul artefactual se înscrie în registrul specific sitului de la Siliştea - Pe Cetăţuie şi, deşi este destul de fragmentar, poate oferi informaţii despre materialitatea acestui sit (Fig. 5). Fragmentele de olărie sunt specifice grupului Costişa şi grupului Monteoru. Materialul artefactual identificat, documentat şi extras, aduce completări privind registrul tipologic al olăriei locale (Fig. 5), multiplicarea datelor privind recunoaşterea practicării ţesutului, prelucrării pietrei (Fig. 5), prelucrării materiilor prime dure de origine animală şi prelucrarea prin măcinare a surselor alimentare pentru dieta zilnică a comunităţii (Fig. 5). Fragmentele de lipitură din lut, destul de rare şi răspândite aleatoriu pe suprafaţa aşezării împreună cu amprenta locuinţei L1 şi complexul 4 din suprafaţa Cas C 2017-2018, certifică existenţa sistemele de locuire.
Concluzii
Datele obţinute pe parcursul campaniei din iulie 2019 oferă suportul pentru o valorificare multiplă a cunoştinţelor obţinute anterior privind relaţia aşezare-mediu şi analiza factorilor de risc care au dus la distrugerea parţială a aşezării; existenţa unei delimitări interne a aşezării printr-un posibil şanţ vizibil pe harta arheomagnetică şi identificat prin excavare în SIII 2017-2018; posibila existenţa a practicilor speciale privind depunerea de obiecte; identificarea primei structuri de locuire în suprafaţa Cas C/2017-2018; extinderea bazei de date privind materialitatea artefactuală prin derularea unui proiect de investigare a compoziţiei elementale a olăriei şi a obiectelor din metal; începutul analizelor chimice privind compoziţia solului din proximitatea aşezării.
Materialul arheologic se află depozitat pentru înregistrare, catalogare şi prelucrare în cadrul Laboratorului de Arheologie al Facultăţii de Istorie din cadrul UAIC - Iaşi. Până la elaborarea raportului am reuşit curăţarea integrală şi prelucrarea parţială a materialului tipic, precum şi înregistrarea statistică a întregului material arheologic. În acelaşi context am procedat şi la prelucrarea grafică a planurilor şi profilurilor stratigrafice.
Rezumat
English Abstract The data obtained during July 2019 offers the support for a multiple use of the previously acquired knowledge (the settlement-environment relationship and the analysis of the risk factors that led to the partial destruction of the settlement; the existence of an internal delimitation of the settlement through as has been suggested by the archeomagnetic map and identified by excavation in SIII 2017-2018 unit; possible existence of special practices regarding the deposit artifacts; identification of the first housing structure (L1) in the area Cas C / 2017-2018; extension of the database on artefactual materiality by carrying out a research project of elemental composition of pottery and metal objects; the beginning of chemical analyzes on soil composition in the vicinity of the settlement.
Bibliografie Bolohan, N., Preliminary notes concerning Middle Bronze Ages pottery analysis from Costişa-Cetăţuia, Neamţ County, Studia Antiqua et Archaeologica, XIX, 2013, 190-241.
Bolohan, N., Settlement system during Middle Bronze Age in the south-western area of the Cracău-Bistriţa basin, eastern Romania, în: F. Gogâltan, C. Cordoş (eds.), Prehistoric settlements: social, economic and cultural aspects Seven studies in the Carpathian area, ClujNapoca, 2016, 73-87.
Bolohan N., Asăndulesei, A., Middle Bronze Age Beyond the Eastern Fringe of the Carpathian Basin, în: V. Heyd, G. Kulcsár, V. Szeverényi, (eds.), Transitions to the Bronze Age. Interregional Interaction and Socio-Cultural Change in the Third Millennium BC Carpathian Basin and Neighbouring Regions, Budapest, 2013, 339-357.
Bolohan, N., Gafincu, A., Stoleriu, I., Middle Bronze Age Chronology East of the Carpathian Area. A Bayesian Model, în: E. Rita Nemeth, B. Rezi (eds.), Bronze Age Chronology in the Carpathian Basin. Proceedings of the International Colloquium from Târgu Mureş, 2-4 October 2014, Târgu Mureş, 131-147.
Note Bibliografice (1) Pentru documentarea contextului CPL 4 am păstrat ilustraţia din iulie 2017 şi 2018 în Fig. 12/a-d şi 13.
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Limba   RO
imaginisilistea-pe-cetatuie-bolohan
Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2019. Raportul nr. 71, Siliştea, Pe Cetăţuie.<br /> Sectorul imaginisilistea-pe-cetatuie-bolohan.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2019/01-sistematice/071-silistea-nt-pecetatuie-s/imaginisilistea-pe-cetatuie-bolohan/fig-1.jpg' target=_blank>Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă</a> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2019. Raportul nr. 71, Siliştea, Pe Cetăţuie.<br /> Sectorul imaginisilistea-pe-cetatuie-bolohan.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2019/01-sistematice/071-silistea-nt-pecetatuie-s/imaginisilistea-pe-cetatuie-bolohan/fig-2.jpg' target=_blank>Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă</a> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2019. Raportul nr. 71, Siliştea, Pe Cetăţuie.<br /> Sectorul imaginisilistea-pe-cetatuie-bolohan.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2019/01-sistematice/071-silistea-nt-pecetatuie-s/imaginisilistea-pe-cetatuie-bolohan/fig-3.jpg' target=_blank>Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă</a> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2019. Raportul nr. 71, Siliştea, Pe Cetăţuie.<br /> Sectorul imaginisilistea-pe-cetatuie-bolohan.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2019/01-sistematice/071-silistea-nt-pecetatuie-s/imaginisilistea-pe-cetatuie-bolohan/fig-4.jpg' target=_blank>Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă</a> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2019. Raportul nr. 71, Siliştea, Pe Cetăţuie.<br /> Sectorul imaginisilistea-pe-cetatuie-bolohan.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2019/01-sistematice/071-silistea-nt-pecetatuie-s/imaginisilistea-pe-cetatuie-bolohan/fig-5.jpg' target=_blank>Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă</a>


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu