Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Sarmizegetusa | Judeţ: Hunedoara | Punct: Ulpia Traiana Sarmizegetusa | Anul: 2019

Anul   2019
Epoca
Epoca romană târzie (sec. II-IV)
Perioade
Epoca romană
Categorie
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit
Necropolă
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Hunedoara
Localitate   Sarmizegetusa
Comuna   Sarmizegetusa
Punct
Ulpia Traiana Sarmizegetusa
Sector   La Cireş - Necropola Estică
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Bârcă Vitalie responsabil Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca
Țentea Ovidiu Muzeul Naţional de Istorie a României
Cod RAN    91063.02
Raport Cercetările arheologice sistematice din necropola estică a Coloniei Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa (com. Sarmizegetusa, Jud. Hunedoara) reluate în toamna anului 2017 au continuat şi în 2019 graţie sprijinului financiar al Consiliului Judeţean Hunedoara şi al Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale. Investigaţiile au fost efectuate, ca şi în campania precedentă, la aproximativ circa 450 m E de colţul nord-estic al incintei oraşului, în imediata vecinătate a drumului comunal Sarmizegetusa-Ostrov, locul respectiv fiind cunoscut sub denumirea “La Cireş” (1).
Investigaţiile arheologice efectuate în Necropola Estică de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa sunt o continuare a celor din 2017 când au fost cercetate patru morminte de incineraţie (Cx 1, Cx 2, Cx 4, Cx 5) şi trei de inhumaţie (Cx 3, Cx 7, Cx 9) (2) şi anul 2018 când au fost cercetată o incintă funerară 5 şi complexe arheologice (Cx 6, Cx 11, Cx 12, Cx 13, Cx 14). Trei dintre aceste fiind morminte de incineraţie (Cx 6, Cx 11, Cx 12) iar unul de ininhumaţie (Cx 14), fapt ce confirmă încă odată că necropola este una birituală. Cel de-al cincilea complex cercetat (Cx 13) fiind o depunere rituală într-o urnă cu capac (3).
Săpăturile arheologice din anul 2019 s-au axat pe continuarea investigaţiilor în suprafeţele rămase necercetată exhaustiv situate la est, vest şi sud de zidurile incintei.
În urma cercetărilor efectuate în aceste suprafeţe nu au fost identificate alte complexe arheologice ci doar o serie de fragmente ceramice ce provin de la diferite tipuri de vase (ulcioare, boluri, castroane).
De asemenea s-a continuat cercetarea în jumătatea estică a suprafeţelor S 2 şi S 3 a cărui investigare nu a fost finalizată din cauza că cercetările s-au concentrat asupra incintei şi celor cinci complexe din interiorul şi preajma acesteia dscoperite în jumătatea vestică a celor două secşiuni. Ca urmare a cercetărilor în profilul sudic al S 2, între metrul 14,20-14,85 au fost descoperiite câteva cărămizi şi ţigle fragmentare care probabil provin de la complexul a cărui margine a fost identificată în profil şi care va fi cercetat, dacă săpătura va fi extinsă spre sud, în campania de anul viitor. De asemenea trebuie menţionat că între metrii 15,70 şi 16.90 au fost descoperit îngrămădire de mai multe cărămizi fragmentare, iar între metrii 16,90-17,35, mai către profilul sudic, mai multe bucăţi de dimensiuni medii de marmură spartă. Alte complexe arheologice în nivelul cercetat în suprafaţa S 2 în campania din acest an nu au fost identificate.
Cu toate aceste trebuie menţionat că în urma cercetărilor din suprafaţa S 2 au fost descoperit numeroase fragmente ceramice modelate la roata ce provin ulcioare, boluri, castroane etc. Acstora li se adaugă patru cuie din fier, un fagment de la o pisă din acelaşi metal, cât şi fragmente de la două vase din sticlă.
Suprafeţei S 3, extinsă anul trecut spre nord cu 1,9 m până până la metrul 11,20, i s-a aplicat în această campanie o extindere până la capătul secţiunii. Ca urmare a acestei acţiuni între metrii 15,10-17,40, a fost suprinsă o structură din piatră legată cu mortar de bună calitate. Ca urmare a cercetării s-a constatat că structura din piatră este o platformă dreptunghiulară cu o lungime de 2,30 m şi lăţime de 0,80 m, fiind adosată de zidul cu o grosime de 0,60 m care mărginea spre nord drumul imperial, şi de care era adosat şi zidul sudic al incintei cercetate în campania din anul 2018. Înălţimea păstrată a acestui zid este cuprinsă între 0,55-0,65 m. O mică parte din platforma a fost distrusă pe latura sa estică ca urmare a unei intervenţii dintr-o perioadă mai târzie. Mortarul de bună calitate este bine păstrat pe cea mai mare parte a suprafeţei platformei, cât şi a zidului de care aceasta este adosată.
Extinderea secţiunii S 3 spre nord a permis, ca şi în anul preedent, cercetarea pe o lungime de 9 m a zidului necropolei ce pare a continua până la aşa-numitul “Mausoleu” al Aureliilor, cercetat în anul 1934 de către Constantin Daicoviciu şi Octavian Floca (4).
Ca urmare a cercetărilor din S 3 şi a extinderii acesteia (C 4), în zona profilului estic al secţiunii au fost descoperite mai multe fragmente ceramice într-un strat de cărbune de lemn, iar în profil s-a identificat marginea unui posibil complex (mormânt ?) care va fi cercetat în campania de anul viitor. Între metrii 18,40 şi 19,20 au fost descoperite patru ţigle fragmentare puse în cant, iar în preajma lor câteva fragmente cramice. În suprafaţa de la sud de platforma dreptunghiulară au fost descoperite câteva olane şi cărămizi fragmentare. În nivelul cercetat în această campanie în S 3 şi extinderea acesteia (C 4) nu au fost descoperite complexe arheologice.
În suprafaţa S 3 şi a extinderii acesteia (C 4) au fost descoperit numeroase fragmente ceramice modelate la roata ce provin ulcioare, boluri, castroane şi cupe. Acestora li se adaugă trei cuie din fier, o piesă fragmentară din plumb, o verigă fragmentară din bronz, la care se mai alătură buza fragmentară a unui vas din sticlă.
De asemenea s-a continuat cercetarea pe o porţiune din suprafaţa S 4, orientată Est-Vest, trasată în prelungirea lui S 2, dar cu doi metri mai spre sud. Capătul estic al S 4, la care în această campanie s-a reuşit doar decopertarea a încă a unui strat de 20 cm, intersectează pe o porţiune de cca. 3 m „Mausoleul” Aureliilor.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice (1) Cele mai recente cercetări arheologice din acest punct al Neropolei Estice au fost realizate în perioada 2001-2008 de un colectiv format din mai mulţi cercetători Vezi în acest sens V. Bârcă, O. Ţentea, Sarmizegetusa, com. Sarmizegetusa, jud. Hunedoara [Ulpia Traiana Sarmizegetusa], Punct: La Cireş - Necropola Estică, CCA 2017 (2018), p. 117, nota 4.
(2) Pentru mai multe detalii vezi V. Bârcă, O. Ţentea, Sarmizegetusa, com. Sarmizegetusa, jud. Hunedoara [Ulpia Traiana Sarmizegetusa], Punct: La Cireş - Necropola Estică, CCA 2017 (2018), p. 117-119.
(3) Pentru mai multe detalii vezi V. Bârcă, O. Ţentea, Sarmizegetusa, jud. Hunedoara [Ulpia Traiana Sarmizegetusa], Punct: La Cireş - Necropola Estică, CCA 2018 (2019), Bucureşti 2019, p. 177-181.
C. Daicoviciu, O. Floca, Mausoleul Aureliilor de la Sarmizegetusa. Raport preliminar / Das Mausoleum der Aurelier von Sarmizegetusa. Kurze Beschreibung, Sargetia 1, 1937, p. 1-23.
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu