Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Rupea | Judeţ: Braşov | Punct: Rupea 7/Rupea 4 | Anul: 2018

Anul   2018
Epoca
Perioade
Categorie
Domestic
Tipuri de sit
Aşezare deschisă
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Braşov
Localitate   Rupea
Comuna   Rupea
Punct
Rupea 7/Rupea 4
Sector   
Toponim   Pârâul Mălinilor/La Movilă
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Aparaschivei Constantin Muzeul Vasile Pârvan, Bârlad
Băjenaru Elena Muzeul Ţării Făgăraşului "Valeriu Literatu", Făgăraş
Gridan Olimpia
Gridan Silviu
Lazarovici Gheorghe Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu
Lazarovici Mantu Cornelia Magda Institutul de Arheologie Iași
Oancă Mircea Muzeul Vasile Pârvan, Bârlad
Pirău Horia Muzeul Ţării Făgăraşului "Valeriu Literatu", Făgăraş
Roman Cristian Muzeul Vasile Pârvan, Bârlad
Cod RAN    40401.12 40401.13
Raport 574Cronica Cercetărilor Arheologice din România - campania 2019127. Rupea, jud. Braşov Punct: „Rupea 4 - La Movila, Rupea 7 - Pârâul Mălinilor”Tip sit: 111Autorizaţie nr. 12.02. 2018Colectiv: Cornelia-Magda Lazarovici (Institutul de Arjheologie Iaşi), Elena Băjenaru (Muzeul Ţării Făgăraşului„Valer Literat”) Gheorghe Lazarovici (Universitatea Lucian Blaga Sibiu), Silviu Gridan (Braşov),Olimpia Gridan (Braşov), Constantin Aparaschivei (Muzeul Bucovinei, Suceava), Horia Pirău (Muzeul Ţării Făgăraşului„Valer Literat”), Cristian Roman, Mircea Oancă (Muzeul Vasile Pârvan, Bârlad).Perioada desfăşurării cercetării: 18.07 – 2.08.2018În perioada 18 iulie - 2 august 2018 s-au făcut câteva sondaje în punctele Rupea 4 şi Rupea 7, unde lucrările agricole scot mereu la suprafaţă numeroase piese arheologice întregi sau fragmentare (ceramică, topoare şi alte artefacte).Trebuie să menţionăm că în afara punctelor arheo-logice menţionate de Fl. Costea în Repertoriul arheologic al judeţului Braşov1, un rol important la cunoaşterea arheolo-gică a zonei au contribuit Silviu Gridan2şi Claudiu Florian3. Mai mult, Silviu Gridan a identificat alte 10 noi puncte arhe-ologice, inclusiv Rupea 4 şi Rupea 7 şi totodată a marcat cu GPS cele mai importante descoperiri din perimetrul celor două puncte menţionate, ceea ce sugerează chiar prezenţa unor ateliere pentru prelucrarea topoarelor în perioada pre-istorică.Pornind de la aceste date, în primăvara anului 2018 am efectuat mai multe cercetări de suprafaţă în cele două puncte, cu această ocazie fiind descoperite numeroase fragmente de chirpici, ceramice şi artefacte din piatră cio-plită. Pentru stabilirea secvenţei stratigrafice şi a delimitării locuirilor, am solicitat o autorizaţie pentru diagnostic arhe-ologic. Astfel, punctul Rupea 7 - Pârâul Mălinilor se află pe o terasă înclinată spre sud şi vest, nu departe de Valea Homorodului (fig. 1). Datorită înclinării terasei şi a lucrărilor agricole o serie de complexe din culturile Starčevo-Criş, Petreşti şi Ariuşd au fost deranjate, la suprafaţă găsindu-se numeroase materiale din toate acestea. Aici au fost trasate două secţiuni de verificare, una în prelungirea celeilalte, de 10 x 2 m, în zona unde apărea o concentrare de fragmente de chirpici ce indicau prezenţa unei locuinţe. Sondajul nostru s-a nimerit între două locuinţe.În ceea ce priveşte stratigrafia aceasta se prezenta astfel: 0-0,35 m, sol arabil, negru (sol B2); 0,35-0,45 m nivel cu resturi menajere din vecinătatea unor locuinţe aparţinând culturii Petreşti, faza A (fig. 2a). Din acest strat porneau 1 Costea Fl., Repertoriul arheologic al judeţului Braşov, Ed. C2Design, 2004, Braşov.2 Gridan S., Un nou punct arheologic neolitic în sud-estul Transilvaniei, oraşul Rupea (jud. Braşov), în Arheovest II.1, Szeged, 2014, p. 241-250.3 Gridan S., Florian Cl. 2015. Contribuţii la cunoaşterea neoliticului şi eneoliticului din sud-estul Transilvaniei, în Arheovest III.1, Szeged, 2015, p. 119-133.două gropi (sol B1, negru-brun); 0,45-0,55 m, sol gălbui închis, cu fragmente ceramice Starčevo-Criş, din care pornesc locuinţe de tip semibordei, cu ceramică decorată cu barbotină organizată. Nivelul conţinea de asemenea resturi menajere (ceramică, râşniţe sparte, unelte rupte, dar şi unele cioplite întregi). Totodată au fost surprinse şi câteva gropi micuţe, ca şi o groapă de stâlp (probabil de la anexa unei locuinţe Petreşti, Gr. G2A), ce a fost tăiată de o groapă mai mică din Epoca Bronzului (Gr. G2B; fig. 2b; 5a.1). A fost identificată şi o groapă dacică (în caroul 1, sec. IV-II î.e.n., fig. 6b), ce suprapunea la rândul ei parţial o altă groapă (G1) legată de cultura Petreşti A (fig. 2c). În Secţiunea 2 a fost descoperit un semibordei Starčevo - Criş, G3 (fig. 3a), în care, la abandonare, au fost aruncate diferite materiale ceramice, sugerând o utilizare ulterioară, ca groapă de resturi menajere. Complexul, parţial surprins în săpătură, de 1,2 x 1, 8 m, avea adâncimea de 0, 45 m. Forma pare rotundă, dar marginile au fost alveolate (fig. 3b), dovadă că o vreme a stat deschis, fără acoperiş, motiv pentru care marginile s-au rotunjit. Între fragmentele ceramice aruncate în complex au apărut resturi de la un vas întregibil. Puţine materiale (cca. 10 fragmente, unele mărunte) ale aceleiaşi culturi au apărut şi în punctul Rupea 4, dar erau în strat, în poziţii secundare, fără complexe (la -0,75 m), ceea ce le face greu de încadrat cultural.După spălarea şi prelucrarea materialului am ajuns la concluzia că materialele descoperite aici pot fi atribuite fazei Starčevo - Criş III, fără a putea face deocamdată alte precizări4. Predomină ceramica semifină şi uzuală, ce indică o aşezare secundară, derivată dintr-o alta principală. Ceramica este decorată mai ales cu barbotină (fig. 4) şi se observă totodată şi lipsa formelor bitronconice, ceea ce indică pentru aşezarea de aici un orizont mai timpuriu decât cel din Moldova sau din Ungaria de est5.Tot de aici provin numeroase fragmente ceramice Petreşti A (fig. 5), unele de tradiţie Turdaş, care au făcut obiectul unui studiu separat6. Tot nivelului Petreşti din S1 îi aparţin alte descoperiri, respectiv un fragment de mască umană, o protomă cu bucraniu şi un picior de măsuţă-altar (fig. 6a).În Punctul Rupea 4 - La Movilă (fig. 1) am efectuat un sondaj de 6 x 6 m, într-o zonă unde la suprafaţă erau numeroase fragmente de chirpici. Au fost descoperite resturile a două structuri de locuire, dar din păcate erau amplasate exact la marginea casetei noastre, în colţuri opuse, L1 în caroul C3 şi L2 în caroul A1. Sub chirpicii de la L2 am găsit resturi dintr-un perete alcătuit din stâlpi înfipţi 575Cercetări arheologice din campania 2018vertical (fig. 7). Printe resturile pereţilor erau fragmente de la două vase care nu se întregeau complet. S-au descoperit resturi ceramice (de slabă calitate), acoperite parţial cu slip, dar cu puţine urme de pictură, probabil şi din cauza solului acid (fig. 8). La acestea se adaugă două vârfuri de săgeţi, ca şi un idol antropomorf fragmentar (fig. 9). Materialul ceramic nu a fost prelucrat în întregime. După aspectul tehnologic al ceramicii descoperite între cele două locuinţe, acestea aparţin unei etape târzii a aşezării Ariuşd-Cucuteni A2-A3, aflată în proces de retardare. Un fragment ceramic pictat, mai bine păstrat, sugerează însă că această aşezare a început cu o etapă mai devreme, la nivel de Ariuşd-Cucuteni A1.Un studiu mai amplu cu privire la descoperirile şi sondajele din cele două puncte de la Rupea se află sub tipar7.Pentru 2019 ne propunem să efectuăm ridicarea to-pografică a celor două situri, ca şi o prospectare magnetică, urmată de mici sondaje de verificare a complexelor ce vor apărea. Aceste operaţiuni sunt necesare pentru stabilirea cu exactitate a amplasării siturilor şi a dispunerii complexe-lor Starčevo-Criş, Petreşti şi Ariuşd, deoarece în 2018 son-dajele noastre au fost doar în zone colaterale ale acestora.Materialul arheologic rezultat a fost predat la MuzeulŢării Făgăraşului „Valer Literat”, unde se află şi copii ale documentaţiei aferente cercetărilor din 2018.MulţumiriSondajele din cele două puncte au fost făcute cu sprijinul financiar şi logistic al Societăţii culturale Ramidavadin Rupea, a Muzeului Ţării Făgăraşului „Valer Literat”, dar şi a familiei Silviu şi Olimpia Gridan. Tuturor le mulţumim pentru susţinere.
Rezumat
English Abstract In the summer of 2018 soundings were conducted at Rupea 7 - Pârâul Mălinilor and Rupea 4 - La Movilă, near Rupea town (Braşov County). On this occasion, at Rupea 7 a semi subterranean Starčevo-Criş dwelling (G3, fig. 3), as well as several Petreşti culture pits (G1, G2A; fig. 2b, 2c), cuted by later pits have been discovered (G2B, Bronze Age, fig. 5a.1; dacian era).Based on the decor and characteristics of the ceramics, Starčevo-Criş material may be ascribed to the III phase (fig. 4), without any further details. Ceramica Petreşti ceramics may be ascribed to A phase (fig. 5a.2-7), with some influences from the Turdaş culture (fig. 5c). A fragment of a human mask, a zoomorphic protoma, as well as a leg of a table-altar are related with the same culture (fig. 6a).During the sounding made at Rupea 4the corners of two complexes (L1 and L2) have been found. Postholes from an annex have appeared under the adobies of L2 (fig. 7). The ceramic material, quite corroded and with vague paint traces (fig. 8; 1,3 secondary fired), indicates an Ariuşd –Cucuteni A2-A3 habitation, although a fragment found on the surface of the soil, better preserved, with painting, even suggests an earlier habitation. From here comes two arrowheads, and a fragment of an anthropomorphic idol (fig. 9).
Bibliografie
Note Bibliografice 1. Costea Fl., Repertoriul arheologic al judeţului Braşov, Ed. C2Design, 2004, Braşov. 2 Gridan S., Un nou punct arheologic neolitic în sud-estul Transilvaniei, oraşul Rupea (jud. Braşov), în Arheovest II.1, Szeged, 2014, p. 241-250. 3 Gridan S., Florian Cl. 2015. Contribuţii la cunoaşterea neoliticului şi eneoliticului din sud-estul Transilvaniei, în Arheovest III.1, Szeged, 2015, p. 119-133. 4 M. Oancă, Gh. Lazarovici, S. Gridan, Cercetări în staţiuni Starčevo-Criş din zona Rupea,înS. Colesniuc (coord.), Marea Unire de la Marea Neagră, Volum omagial dedicat Marii Uniri a românilor şi împlinirii a 140 de ani de la Unirea Dobrogei cu România, Ed. Celebris, Constanţa, 2018, P. 21 – 30. 5 Makkay J., Starnini E., The Excavations of Early Neolithic sites of the Körös culture in the Körös Valey, Hungary: the final Report, Vol. II The pottery asamblages and vol. III The small finds,Budapest, 2008. 6 C.-M. Lazarovici, Gh. Lazarovici, S. Gridan, Cl. Florian, C. Aparaschivei, C. Roman, Cercetări privind cultura Petreşti la Rupea, în S. Colesniuc (coord.), Marea Unire de la Marea Neagră, Volum omagial dedicat Marii Uniri a românilor şi împlinirii a 140 de ani de la Unirea Dobrogei cu România, Ed. Celebris, Constanţa, 2018, p. 31-44.
7.Gh. Lazarovici, C.-M. Lazarovici, S. Gridan, O. Gridan, H. Pirău, C. Aparaschivei, M. Oancă, C. Florian, C. Roman, Cercetări arheologice la Rupea. Campania din 2018, 2019, sub tipar la Făgăraş.
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu