.
Mereşti | Judeţ: Harghita | Punct: peştera Mare – nr. 14 | Anul: 2020
Anul:
2020
Epoca:
Paleolitic şi mezolitic;Neolitic, eneolitic, tranziţie la bronz;Epoca bronzului
Perioade:
Paleolitic;
Eneolitic;
Epoca bronzului
Categorie:
Domestic;
Neatribuit
Tipuri de sit:
Locuire;
Locuire în peşteră;
Locuire sezonieră
Localizare pe hartă:
Județ:
Harghita
Localitate:
Mereşti
Comuna:
Mereşti
Punct:
peştera Mare – nr. 14
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Buzea Dan Lucian Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Sfântu Gheorghe
Cosac Marian Universitatea "Valahia", Târgovişte
Geambașu Ionel Universitatea "Valahia", Târgovişte
Georgescu Valentin Universitatea "Valahia", Târgovişte
Murătoreanu George Universitatea "Valahia", Târgovişte
Niță Loredana Universitatea "Valahia", Târgovişte
Stroe Doru Bogdan Universitatea "Valahia", Târgovişte
Şerbănescu Gabriel Universitatea "Valahia", Târgovişte
Ștefan Dan Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Sfântu Gheorghe
Ștefan Vasile Universitatea Bucureşti
Vereş Daniel Institutul de Speologie "Emil Racoviţă" Cluj-Napoca
Cod RAN:
Raport:

Peştera Mare este amplasată pe versantul stâng al Cheilor Vârghişului, la aproximativ 18 metri deasupra talvegului. Peştera prezintă o serie de săli şi galerii ce totalizează 1.100 m. Portalul se deschide sub forma unei bolte arcuite, cu o lărgime de 12 m. şi o înălţime de 6 m. În sala principală pachetul sedimentar este uşor ascendent, dar se orizontalizează în sala din stânga acesteia. Acesta este şi spaţiul ...în care lumina naturală facilitează activitatea umană. Tr. Orghidan şi M. Dumitrescu au denumit acest sector „complexul AAʹ” şi menţionează faptul că pachetul sedimentar, cu o grosime de 6 m., a fost exploatat prin extragerea de îngrăşământ fosfatic.
Consistentul pachet sedimentar al acestei peşterii a fost cercetat de J. Teutsch între anii 1900-1902, când a cules materiale arheologice de la suprafaţă. În 1907 a efectuat şi o săpătură arheologică, prin deschiderea unei secţiuni la 7-8 m. de intrare, dar care nu a depăşit adâncimea de 20-30 cm. În anul 1932, J. Teutsch şi L. Schmidt au reluat săpătura arheologică în sala de la intrare. În 1941-1942 Maria Mottl a efectual două sondaje, dar rezultatele obţinute nu au fost publicate la standarde acceptabile. O cercetare arheologică a mai fost întreprinsă de speologul István Déneş, dar nu cunoaştem rezultatele. Din păcate, în acest stadiu al cercetărilor, nu putem identifica paternitatea gropile vizibile la nivelul de călcare, singura decelabilă fiind exploatarea de guano.
În mod natural, accesul la Peştera Mare este extrem de dificil, versantul din faţa acesteia fiind reprezentat de un perete aproape vertical. În prezent, accesul în peşteră se face cu ajutorul unei serii de 2 scări metalice şi a uneia săpată în versant. O pictură din anul 1857, valorificată de speologul István Déneş, redă intrarea în Peştera Mare şi o scară pe care urcă un vizitator
Obiectivul nostru pentru anul 2020 a fost de a evalua succesiunea şi componenţa culturală a etapelor de locuire, iar în vederea atingerii acestuia a fost deschisă secţiunea S2 (2x2m) în sala principală (fig. 1, fig. 2, 3), în proximitatea secţiunii din anul 2019. Ca şi în anul 2019, secvenţa superioară conţine un numeros material ceramic atribuibil perioadelor eneoliticului şi epocii bronzului. Numeros material ceramic se concentrează zona S-SV în asociaţie cu cărbune şi cenuşă (fig. 4, 5).
Material litic a fost descoperit de-a lungul unei secvenţe stratigrafice cuprinsă între 0,87 m şi 1,90 m (fig. 6) şi este format din 21 de galeţi rulaţi, întregi sau fragmentaţi, din bazalt şi 21 de piese rezultate din secvenţe de debitaj. Bazaltul şi cuarţitul sunt materiile prime utilizate cu precădere, alături de care apar, izolat, dioritul şi liditul. Aşchiile proximale, meziale şi distale formează cea mai mare parte a eşantionului; puţinele exemplare complete au taloane netede sau diedre şi dimensiuni medii (40-44 mm lungime, 22-30 mm lăţime, 5-10 mm grosime). Unica lamă din colecţie, din bazalt, este un exemplar mezial, de 63 mm lungime, 31 mm lăţime şi 9 mm grosime, cu profil rectiliniu, secţiune transversală trapezoidală şi marginile lungi retuşate direct, neregulat, continuu. Extremităţile proximală şi distală prezintă desprinderi neregulate, probabil efectuate în încercarea de reamenajare a suprafeţelor de fractură.
Materialul litic este asociat cu numeroase resturi faunistice de Ursus spelaeus.
Din întreaga coloană stratigrafică au fost prelevate probe pentru datări C14, OSL şi IRSL.
Mostrele de os estimate prin metoda radiocarbon indică o corologie peste posibilitatea de estimare a acestei metode.

English Abstract:

Peştera Mare is located on the left side of Vârghiş Gorges, about 18 meters above the thalweg. The cave presents a series of halls and galleries totaling 1,100 m. The consistent sedimentary package of this Cave was investigated by J. Teutsch, M. Mottl and István Déneş. Our goal for 2020 was to evaluate the succession and cultural composition of the habitation stages, and in order to reach it, was opened a section S2 (2x2m) in the main room. The upper sequence contains a large number of ceramic materials attributable to the Eneolithic and Bronze Age periods. Lithics was discovered along a stratigraphic sequence between 0.86 m and 1.90 m and consists of 21 lithics. The lithics are associated with numerous faunal remains of Ursus spelaeus. Samples for C14, OSL and IRSL dating were taken from the entire stratigraphic column.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
INP
Limba:
RO