.
Zalău | Judeţ: Sălaj | Punct: Dealul Lupului / Farkás-domb, MICHELIN | Anul: 2020
Anul:
2020
Epoca:
Neolitic, eneolitic, tranziţie la bronz;La Tène târziu;Latene
Perioade:
La Tène târziu;
Neolitic;
La Tène
Categorie:
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit:
Necropolă
Localizare pe hartă:
Județ:
Sălaj
Localitate:
Zalău
Punct:
Dealul Lupului / Farkás-domb, MICHELIN
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Băcueţ-Crişan Dan Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău
Bejinariu Ioan Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău
Cociș Horațiu Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău
Deac Dan Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău
Keresztes Timea Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău
Cod RAN:
Raport:

Cercetarea arheologică preventivă din vara anului 2020 de la Zalău, punctul „Dealul Lupului / Farkás-domb, MICHELIN” a fost precedată de un diagnostic arheologic pe o suprafaţă de peste 6 ha solicitată de beneficiarul lucrării MICHELIN România. La limita sud-estică a suprafeţei respective au fost descoperite indicii arheologice în baza cărora zona cu vestigii a fost delimitată şi s-a solicitat autorizaţie de ce...rcetare arheologică preventivă pentru descărcarea terenului de sarcină arheologică.
Cercetările cu caracter preventiv desfăşurate anterior la Zalău „Dealul Lupului” în contextul amenajării investiţiei grupului francez MICHELIN şi ulterior pentru conectarea la utilităţi au evidenţiat bogatul patrimoniu arheologic existent mai ales la limita nordică a platoului. Vestigiile arheologice aparţin neoliticului, Bronzului timpuriu, primei epoci a fierului şi sec.II – III d. Chr. (nota 1) . Până acum însă în cadrul cercetărilor derulate nu au fost evidenţiate şi descoperiri sau materiale arheologice din Bronzul târziu.
Aşa cum precizam, mormintele au apărut la limita sud-estică a zonei supuse evaluării de teren, spre limita platoului. De aici terenul începe să fie uşor înclinat către est, însă acest aspect s-ar putea datora şi amenajărilor trecute ale acestui loc, mai pregnante fiind cele din al doilea război mondial când a fost amenajat un aeroport militar. Toate mormintele descoperite sunt de incineraţie în urnă şi apar la mică adâncime faţă de actualul nivel de călcare: -0,36 m – 0,48 m. Deşi imediat după apariţia primelor indicii am efectuat răzuieli succesive pe suprafaţa unde au apărut fragmente ceramice în niciunul dintre cazuri nu am putut surprinde conturul gropii în care a fost îngropată urna funerară, iar acest aspect a fost reţinut şi în cazul altor descoperiri cu caracter funerar din partea de nord-est a Ungariei. Iniţial am apreciat că avem de-a face cu 16 morminte, dintre care două sunt incerte. Spre deosebire de celelalte morminte unde inventarul ceramic funerar este grupat, chiar dacă recipientele sunt fragmentare, în cazul celor două (Cx. 9 – 10) fragmentele ceramice sunt foarte dispersate, mai ales dacă ne referim la Cx. 9 unde fragmentele ceramice sunt răspândite pe o suprafaţă de 1,50 x 1,20 m. Suntem tentaţi să credem, până la restaurarea materialului ceramic, că în cazul celor două avem de-a face cu un singur mormânt împrăştiat de lucrările agricole executate în anii socialismului. Majoritatea mormintelor sunt compuse dintr-un vas în care au fost depuse resturile cinerare şi un alt vas care acoperea urna, însă apar în câteva cazuri şi vase adiacente. În două dintre cazuri (Cx. 17 şi Cx. 19) după conturare şi şpăcluirea contextelor arheologice am constatat că apar resturile de la patru (Cx. 17), respectiv trei recipiente (Cx. 19). După flotarea conţinutului tururor recipientelor am observat că în fiecare dintre cele 7 vase ale celor două morminte apar diferite cantităţi de oase arse. Cantitatea de resturi cinerare diferă. Sunt vase în care apare o cantitate apreciabilă de resturi arse în timp ce în câteva cazuri am recuperat mai puţin de un pumn de oase arse. Într-un asemenea caz (Cx. 15), o cantitate foarte mică de oase arse a fost depusă într-un vas bitronconic, miniatural, cu un picior cilindric care pare să fi fost acoperit cu o ceaşcă tronconică fără toartă. Având în vedere că fiecare recipient a fost ridicat cu grijă ”in situ” şi transferat la laboratorul muzeului am avut oportunitatea de a curăţa atent, în cele mai bune condiţii şi ulterior de a flota conţinutul vaselor din inventarul funerar. Astfel din inventarul Cx. 6 au fost recuperate două mici bucăţi de bronz, indeterminabile, iar câteva dintre oasele arse din Cx. 14 prezintă o pigmentare verde, slabă ceea ce ar indica prezenţa unor piese de metal distruse prin foc. Din inventarul Cx. 17, mai precis din vasul ”C” provine o aşchie de silex, respectiv o piatră de râu. Din vasul ”B” al aceluiaşi mormânt provin trei fragmente de la o piesă de bronz. Distanţa între morminte diferă. Bunăoară între Cpx. 3 şi 5 este mai puţin de 0,50 m, însă în cazul Cpx. 17 şi 19 vasele sunt foarte apropiate, fără a exista suprapuneri, sau deranjări.
Analiza preliminară a materialului ceramic descoperit, care este în curs de derulare, dovedeşte că în acest loc a existat o necropolă de incineraţie a unei / unor comunităţi ale grupului cultural Cehăluţ-Hajdúbagos din Bronzul târziu, documentat prin descoperiri în partea estică a regiunii Tisei superioare, aproximativ între bazinul Crasnei şi Crişul Alb, inclusiv la sud de cursul ultimului râu, pe teritoriul Ungariei. Ceramica s-a conservat destul de prost în solul lutos, acid, însă la o primă analiză se observă că majoritatea recipientelor nu sunt foarte bine arse, iar slipul pe care este aplicat decorul a avut o aderenţă precară pe peretele vasului. Formele de vase şi decorul lor sunt cele comune acestui grup cultural. Este vorba despre vase cu corpul bitronconic sau rotunjit, cu un gât cilindric, scurt, uneori cu o pereche de torţi de gât. Pot fi identificate străchini / castroane cu corpul tronconic, cu umărul profilat şi buza răsfrântă la exterior, decorate pe umăr cu proeminenţe conice înconjurate de caneluri semicirculare sau cu arcade haşurate, care uneori alternează cu spaţii cruţate. Apar şi câteva fragmente ceramice ce provin de la o strachină cu buza invazată, iar într-un alt context regăsim câteva fragmente cu colorit dublu, negru la exterior, respectiv cărămiziu-roşcat la interior. Datarea mormintelor necropolei grupului cultural Cehăluţ-Hajdúbagos de la Zalău ”Dealul Lupului” nu poate fi făcută decât prin analiza ceramicii întrucât puţinele fragmente de piese de bronz sunt indeterminabile. Îndeosebi unele forme ceramice precum străchinile sau castroanele tronconice cu umăr proeminent şi buza evazată, pe care se remarcă apariţia decorului realizat din arcade haşurate, proeminenţe conice delimitate de incizii sau caneluri semicirculare, concentrice uneori marcate pe margine cu impresiuni rotunde sunt printre elementele definitorii pentru ceramica primei faze a evoluţiei grupului Cehăluţ - Hajdúbagos din zona Depresiunii Şimleului. Am observat însă şi o serie de elemente precum strachina cu buza invazată din Cpx. 12, dar şi apariţia unor fragmente ceramice cu colorit dublu, negru la exterior, cărămiziu-roşcat la interior (Cpx. 10) care ar indica o evoluţie mai lungă a necropolei, care să depăşească cadrul cronologic al primei faze a grupului Cehăluţ - Hajdúbagos. Evoluţia grupului cultural Cehăluţ – Hajdúbagos se întinde cel puţin pe parcursul primelor două etape ale Bronzului târziu din Transilvania, fără a putea vorbi cu certitudine despre o participare nemijlocită a acestui grup la geneza culturii Gáva.
Comportamentul funerar al comunităţilor grupului cultural Cehăluţ - Hajdúbagos este cunoscut până acum prin puţine descoperiri, majoritatea apărute în arealul vestic al zonei locuite de purtătorii acestui grup, pe teritoriul Ungariei. Este vorba despre cimitirele de la Hajdúbagos (18 morminte), Sárrétudvari (22 de morminte, încă nepublicate) şi un grup de trei morminte de la Zsáka. Practic grupul de morminte de la Zalău „Dealul Lupului / MICHELIN) ar reprezenta prima necropolă identificată şi parţial cercetată a purtătorilor acestui grup din nord-vestul României. Până acum în această zonă au apărut doar descoperiri funerare izolate, cu excepţia grupului de 4 (?) morminte de la Suplacu de Barcău „Lapiş”. Cu excepţia unei descoperiri de la Pişcolt – „Nisipărie” (jud. Satu Mare), unde ar fi vorba despre o înmormântare cu depunerea resturilor cinerare direct în groapă, toate celelalte descoperiri sunt morminte de incineraţie în urnă, cel mai adesea acompaniate de alte 1-2 sau chiar mai multe vase (nota 2). (I.Bejinariu)

English Abstract:

In the summer of 2020 in Zalău, in the place called “Dealul lupului / MICHELIN” a part of a cremation cemetery from the Bronze Age was researched. There are at least 16 urn cremation graves belonging to the Cehăluţ - Hajdubagos cultural group from the Late Bronze Age. A series of graves are composed of an urn and a vessel that covered the mouth of the urn, but there are also tombs in which 3-4 vessels appear. In a few cases, small fragments of fire-deformed bronze pieces were discovered. Based on the types of vessels, respectively the decoration, the graves can be attributed to the first phase of the evolution of the Cehăluţ-Hajdúbagos cultural group, but the analysis of the ceramic material is not completed.

Note Bibliografice:

1 Al. V. Matei, H. Pop, M. Andraş, D. Băcueţ-Crişan, Şantierul arheologic Zalău (jud. Sălaj). Punct:”Dealul lupului (Frakas domb) CCA.Campania 2003, Cluj Napoca 2004, p. 375-378; I. Bejinariu, Contribuţii arheologice la cunoaşterea epocii bronzului în Depresiunea Şimleului (I.) Descoperirile din Bronzul timpuriu şi cel mijlociu, Cluj-Napoca 2015, p. 71, pl. 4-10.


2. I. Bejinariu, Contribuţii arheologice la cunoaşterea Bronzului târziu din nord-vestul României. Descoperirile grupului Cehăluţ-Hajdúbagos (în curs de apariţie)

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
INP
Limba:
RO