.
Isaccea | Judeţ: Tulcea | Punct: Noviodunum | Anul: 2020
Anul:
2020
Epoca:
Epoca migraţiilor (sec. IV-VI)
Perioade:
Epoca romano-bizantină
Categorie:
Apărare (construcţii defensive)
Tipuri de sit:
Cetate
Județ:
Tulcea
Localitate:
Isaccea
Comuna:
Isaccea
Punct:
Noviodunum
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Livanov Oliivier Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare Delta Dunării
Ulmeanu Antonio Institutul Geologic al României
Cod RAN:
Raport:

Prin natura măsurătorilor magnetometrice se urmăreşte detectarea contrastelor magnetice existente în sol între diferite entităţi de natură geologică, arheologică sau antropică. Aceste contraste pot elucida distribuţia spaţială a elementelor ce se doresc a fi identificate, studiate şi evidenţiate. Deoarece multe artefacte au origini geologice, fie că sunt pietrele componente ale zidurilor unei cetăţi, armura şi ...armamentul din bronz sau fier al luptătorilor antici, podoabele din aur sau argint împreună cu pietrele preţioase sau semipreţioase încrustate în aceste metale nobile, toate acestea au la bază exploatarea de substanţe minerale utile (SMU). Deoarece elementul chimic Fier (Fe) este larg răspândit în natură (fiind al patrulea element chimic ca răspândire în scoarţa terestră), acesta se întâlneşte, în proporţii variate, în lumea minerală şi implicit şi în aceste artefacte arheologice. Variaţia neuniformă al acestui element, atât în substratul geologic cât şi în cel arheologic, poate genera contraste magnetice suficient de mari ce pot fi conturate aplicând metoda de prospectare geofizică magnetometrică.
Luând în considerare cele menţionate mai sus, prin prezentul raport s-a urmărit pretarea metodei magnetometrice în detectarea structurilor arheologice îngropate din situl arheologic Noviodunum. În perimetrul ales (Pl. 6) au fost identificate anterior, ziduri de incintă orientate aproximativ NE-SV, decopertate pe o mică suprafaţă de drumul ce traversează partea nordică a cetăţii, în direcţie NV-SE.
În perimetrul prospectat, zgomotele magnetice de natură antropică au constituit o adevărată provocare pentru procesarea şi interpretarea datelor magnetometrice. Perimetrul este străbătut de drumuri, există mult material adus în loc pentru construcţia acestora şi de asemenea mai sunt prezente multe obiecte metalice - sârme, conserve metalice etc. Chiar dacă s-a încercat pe cât posibil să se extragă aceste obiecte perturbatoare de pe suprafaţa măsurată, s-a constatat din măsurători că există structuri de natură antropică adânc înrădăcinate în pământ (cabluri, sârme) ce nu au putut fi extrase prin metode convenţionale. Pe lângă aceste obiecte evidenţiate ochiometric, au fost profilate din măsurători, câteva zone cu posibile structuri metalice antropice îngropate.
În urma acestor măsurători, s-au întocmit hărţi geomagnetice primare care să reflecte situaţia existentă. Acestor hărţi le-au fost aplicate diverse filtre pentru evidenţierea anumitor caracteristici : delimitarea mai detaliată a anomaliilor geomagnetice prin aplicarea filtrului de semnal analitic (analytic signal) sau eliminarea influenţelor magnetice de adâncime şi conturarea în prealabil a celor de suprafaţă (filtrul HighPass).
După întocmirea hărţilor finale şi inventarierea anomaliilor magnetice, s-a încercat o interpretare cât mai plauzibilă a acestor informaţii geofizice.
În primul rând, influenţa magnetică perturbatoare de natură antropică a fost identificată în perimetru, prin evidenţierea urmelor de activităţi agricole recente. Acestea apar ca linii de anomalie pozitivă paralele cu drumul nordic (Pl. 7a). Alte anomalii perturbatoare antropice (drum, beton cu elemente metalice) au fost evidenţiate pe harta semnalului analitic (Pl. 7b).:
Anomaliile A1 şi A7 se datorează prezenţei drumurilor, influenţa magnetică perturbatoare fiind dată în special de materialul adus pentru construcţia acestora;
Anomalia A5, a fost identificată ca fiind de natură antropică recentă datorită prezenţei în epicentrul acesteia a unei plăci beton (îngropat) cu elemente metalice.
Pe lângă aceste anomalii antropice de vârstă recentă, harta semnalului analitic evidenţiază şi câteva anomalii cu potenţial arheologic:
A2, A3, A8, mici anomalii magnetice pozitive cu o posibilă apartenenţă arheologică;
A9, A10, din aceeaşi categorie cu cele trei anomalii menţionate mai sus, dar mai larg răspândite spaţial (alungite), apar grupate pe traseul presupus al zidului interior.
Forma alungită a acestor anomalii se diferenţiază de anomaliile relativ circulare izolate, generate în mod normal de obiecte metalice recente. Totuşi, două astfel de anomalii pot fi corelate cu evenimente istorice:
Anomalia A4, izolată, de formă relativ circulară, denotă prezenţa unui obiect metalic. Acesta poate fi de natură recentă dar nu este exclus şi un artefact militar din timpul unuia din conflictele armate ce au avut loc în zonă;
Anomalia A6, apare într-o mică zonă depresionară, sugerând parcă zona de impact al unui obuz.
Hărţile magnetometrice realizate au pus în evidenţă câteva aspecte importante. S-a putut separa o componentă arheologică, una perturbatoare şi fondul magnetic generat de geologia locală. Fondul magnetic local îl putem considera relativ constant, deoarece pe porţiunea prospectată nu sunt variaţii majore ale substratului geologic. Din componenta arheologică s-ar putea distinge prezenţa zidurilor interioare şi a artefactelor de natură arheologică.
Din păcate, interpretarea arheologică a răspunsurilor geofizice, de cele mai multe ori, nu poate fi tălmăcită în mod fidel. Acest aspect se numeşte ambiguitatea interpretării, deoarece în lipsa unui contact vizual şi tactil, se pot crea mai multe premize privitor la originea, compoziţia sau dispunerea spaţio - temporală a structurilor studiate.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
INP
Limba:
RO