Zidurile din partea sud-estică a cetăţii Noviodunum au fost cartate petrologic într-un procent destul de ridicat (Pl. 8a). Turnul de Colţ, Turnul 2 (TA), precum şi zidul medio-bizantin dintre acestea (Curtina 1) a fost cartate în întregime. În ceea ce priveşte Turnul Mare, am reuşit să cartografiem doar câteva secţiuni. Turnul de Colţ - analiza petrologică (Pl. 8b) Zidurile ce aparţin Turnului de Colţ au fost... numerotate TC 1 - 5, pentru simplificare (Pl. 9a). La analiza acestor secţiuni s-a constatat o predominare a calcarului cenuşiu triasic, urmat îndeaproape de gresia triasică preponderent gălbuie dar uneori şi cu tente roşiatice, ambele specifice regiunii Nord Dobrogene unde se întâlneşte pe suprafeţe mari. A treia rocă prezentă în Turnul de colţ, este bazaltul triasic, rocă magmatică ce se întâlneşte preponderent în Dealurile Niculiţelului. Se constată că secţiunea TC5 prezintă o concentraţie predominant bazaltică (67%), urmată de cele două roci menţionate anterior şi de calcarul roşu triasic mediu, toate trei în concentraţii aproape egale (între 9 - 13%). Alte roci care apar în număr foarte mic sunt: calcarul grezos cretacic specific Podişului Babadag (2%), calcar jurasic întâlnit cu precădere în nord-vestul judeţului Constanţa sau cuarţit precambrian din zona Munţilor Măcin. Zidul dintre Turnul de Colţ şi Turnul 2 (TA) - analiza petrologică (Pl. 9b) Acest zid, delimitat în Pl. 9a, are în componenţă bazalt (52%) şi în proporţii egale, calcar cenuşiu triasic şi gresie triasică. În proporţii mici, se mai poate întâlni calcarul roşu triasic (3%). Turnul 2 (TA) - analiza petrologică (Pl. 10b) Turnul 2 (TA) (Pl. 10a) este format din două secţiuni numerotate T2 (turnul propriu-zis) şi Z2 (zidul din spatele turnului). Compoziţia acestora însumată este relativ simplă, formată din doar trei componente: calcar cenuşiu triasic (61%), gresie triasică (37%) şi bazalt (2%). Turnul Mare - analiza petrologică (Pl. 11a) Turnul Mare a fost împărţit în 6 secţiuni, numerotate TM1 - TM6 (Pl. 11a, Pl. 12a şi b). Cartarea petrologică a Turnului mare este în curs de desfăşurare, realizându-se doar câteva porţiuni din acesta: secţiunea TM1, secţiunea TM3 (partea exterioară), TM5 (partea interioară) şi aproximativ un sfert din secţiunea TM4 (partea interioară). Din analiza parţială a Turnului mare, rezultă o predominare a componentei calcaroase cenuşii de vârstă triasică, variind în secţiuni între 50 - 81%, cu o medie de 66%. Este urmat de gresia gălbui-roşcată triasică, cu proporţii variabile în secţiuni (9 -37%), cu o medie de 21%. Alte roci care pot fi întâlnite în proporţii mai mici sunt: bazaltul triasic (între 3 - 10% în secţiuni, cu o medie de 4%), calcarul grezos cretacic superior (0 - 14% în secţiuni, cu o medie de 7%), calcarul roşu triasic mediu (0 - 2%), şi în proporţii foarte mici (<1%): calcarul jurasic, cuarţitul sau calcarul sarmaţian specific depozitelor calcaroase din judeţul Constanţa. Compoziţia petrologică a zidurilor din partea sud-estică a cetăţii Noviodunum (Pl. 13a) Însumând rezultatele petrologice obţinute din analizele tuturor secţiunilor, se constată preponderenţa rocilor locale specifice Dobrogei Nordice (96%), cum ar fi calcarul cenuşiu triasic predominant în mai toate secţiunile analizate, cu un procent de 57%, gresia gălbuie - brun - roşcată de vârstă triasic superior, cu un procent ridicat (29%), bazaltul triasic (7%) întâlnit în toate secţiunile analizate dar cu precădere în zidurile medievale (cum ar fi secţiunea TC5 sau Zidul dintre dintre Turnul de colţ şi Turnul 2), calcarul roşu de vârstă triasic mediu cu un procent scăzut (3%) şi cuarţitul, mult mai rar (sub 1%). Pe lângă aceste roci locale, în zidurile cetăţii se mai pot observa calcare grezoase de vârstă cretacic superior specifice Podişului Babadag (4%) şi foarte rar (<1%), calcare jurasice albicioase de vârstă jurasic superior (întâlnite în zona Hârşova - Cârjelari) şi calcare sarmaţiene specifice Dobrogei centrale şi de sud. Zonele de extracţie a materialului litic din componenţa zidurilor cetăţii Noviodunum (Pl. 13b) După analiza petrologică a zidurilor sud-estice se pot trage mai multe concluzii cu privire la zonele de unde a fost adus materialul litic: Aşa cum am menţionat anterior, majoritatea rocilor componente provin din regiuni adiacente cetăţii: calcarul triasic cenuşiu ar putea proveni din regiuni foarte apropiate ca Parcheş - Somova sau Tulcea (cel mai probabil) sau din regiuni un pic mai îndepărtate cum ar fi Zebil, Mahmudia, Murighiol. Ultimele două s-ar încadra în categoria furnizorului de piatră, deoarece acestea au fost porturi la Dunăre, materialul litic putând fi transportat cu uşurinţă pe apă. Gresiile triasice provin din zone nu foarte îndepărtate, din Dealurile Niculiţelului sau Zebil. Bazaltul e adus din regiuni apropiate - Dealurile Niculiţelului Din zone mai îndepărtate se aducea calcar grezos, de culoare gălbui - ocru, din Podişul Babadagului, de la Codru sau Jurilovca În cantităţi foarte mici era adus şi calcar jurasic masiv albicios, uşor gălbui sau slab cenuşiu din zonele specifice: Cârjelari sau Hârşova De asemenea, de şi mai departe se aducea calcar sarmaţian fosilifer gălbui - brun, din zonele centrale şi sudice ale Dobrogei.