.
Mintia | Comuna: Veţel | Judeţ: Hunedoara | Punct: Micia | Anul: 2020
Anul:
2020
Epoca:
Epoca romană târzie (sec. II-IV)
Perioade:
Epoca romană
Categorie:
Apărare (construcţii defensive);
Domestic;
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit:
Locuire civilă;
Locuire militară;
Necropolă
Județ:
Hunedoara
Localitate:
Mintia
Comuna:
Veţel
Punct:
Micia
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Barbu Ioan Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva
Barbu Ioana Lucia Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva
Barbu Marius Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva
Barbu Mihaela Maria Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva
Bărbat Ioan Alexandru Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva
Bocan Ionuţ Muzeul Naţional de Istorie a României
Neagu Cătălina Mihaela Muzeul Naţional de Istorie a României
Simion Mihaela Muzeul Naţional de Istorie a României
Tutilă Oana Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva
Ţuţuianu Costin Daniel Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva
Vleja Decebal Muzeul Naţional de Istorie a României
Cod RAN:
Raport:

Materialul arheologic (pl.7)
Materialul arheologic descoperit la Micia, în campania arheologică din anul 2020, deosebit de bogat şi variat, este alcătuit din ceramică, monede, obiecte din metal (bronz şi fier), obiecte din piatră şi obiecte din sticlă.
Cum era şi normal ceramica de uz comun constituie cea mai importantă parte a descoperirilor, din punct de vedere cantitativ, aducând noi informaţii asu...pra producţiei ceramice din aşezarea de la Micia. Astfel, din punct de vedere al criteriului funcţional, formele de vase provenite de la Micia sunt tipice pentru provinciile dunărene: a) vase pentru turnat, stocat şi transportat alimente (amfore, urcioare, căni şi dolia); b) vasa conquinatoria, utilizate pentru prepararea hranei (castroane, mortaria, oale şi capace); c) vasa escaria (farfurii, platouri); d) vasa potatoria (cupe, cupe/boluri); e) recipiente folosite în cadrul ritualurilor (turibula, unguentaria, opaiţe).
Imaginea descoperirilor din această campanie este întregită de descoperirea unui număr semnificativ de opaiţe. Cum era de aşteptat, nu lipseşte nici ceramica de lux, reprezentată de fragmentele de terra sigillata, ceramică ştampilată, dar şi imitaţii locale ale unor forme consacrate în marile centre de producţie vestice. Din punct de vedere cronologic materialul arheologic acoperă o perioadă cuprinsă între mijlocul secolului al II-lea p. Chr. şi mijlocul sec. al III-lea p. Chr.
Monedele descoperite în această campanie, din bronz şi argint, sunt emisiuni ale împăraţilor Antoninus Pius şi Marcus Aurelius (Sector N-E Amf. B) şi Marcus Aurelius şi Septimius Severus (Sector “Castrul Roman”) detaliile emisiunilor urmând a fi clarificare după curăţare şi după realizarea analizei numismatice.

Note Bibliografice:

1.Textul raportului a fost redactat de Mihaela Simion, Marius Barbu (Sector “Castrul Roman”) şi Ionuţ Bocan (consideraţiile asupra materialului arheologic).


2.În 1864 era aprobata construcţia liniei Arad – Vinţu de Jos – Sibiu, lucrările fiind executate de firma englezească „Edward Pickering”. Lucrările ce acopereau tronsonul Arad – Simeria – Alba Iulia aveau să fie demarate în luna august a anului 1866, responsabilitatea execuţiei revenind firmei fraţilor Klein, condusă de directorul Seppel.
3.Un cuprinzător istoric al cercetării, începînd cu primele investigaţii asupra Miciei, până la nivelul anilor 2002 este disponibil la I. Andriţoiu, Istoricul cercetărilor privitoare la aşezarea şi fortificaţia romană de la Micia, în Sargeţia XXXI, 2003, p. 181 – 202.
4.Pentru campaniile 2013-2019 precum şi pentru un succint istoric al cercetării zonei vezi Simion et alii în CCA 2017 (2018), nr. 43, p. 92-94; CCA 2018 (2019), nr. 47, p. 131 – 133; CCA 2019 (2020), nr. 49, p. 249 – 253.
5.Al. Popa, Raport privind evaluarea arheometrică non-invazivă a terenului, prelucrarea informatizată a datelor achiziţionate şi interpretarea acestora din punct de vedere arheometric şi arheologic, în zona sitului arheologic Micia, com. Veţel, jud. Hunedoara, 2020.
6.Investigaţii realizate de Călin Şuteu, GIGAPIXEL ART, Alba-Iulia.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
INP
Limba:
RO