.
Mintia | Comuna: Veţel | Judeţ: Hunedoara | Punct: Micia | Anul: 2020
Anul:
2020
Epoca:
Epoca romană târzie (sec. II-IV)
Perioade:
Epoca romană
Categorie:
Apărare (construcţii defensive);
Domestic;
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit:
Locuire civilă;
Locuire militară;
Necropolă
Județ:
Hunedoara
Localitate:
Mintia
Comuna:
Veţel
Punct:
Micia
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Barbu Ioana Lucia Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva
Barbu Marius Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva
Barbu Mihaela Maria Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva
Bărbat Ioan Alexandru Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva
Bocan Ionuţ Muzeul Naţional de Istorie a României
Neagu Cătălina Mihaela Muzeul Naţional de Istorie a României
Simion Mihaela Muzeul Naţional de Istorie a României
Tutilă Oana Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva
Ţuţuianu Costin Daniel Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva
Vleja Decebal Muzeul Naţional de Istorie a României
Cod RAN:
Raport:

Investigaţii Non-Invazive
În afară de cercetarea arheologică sistematică în cadrul sectorului N-E amfiteatru B, un obiectiv important al campaniei din 2021 l-a constituit continuarea investigaţiilor non invasive, în vederea realizarii modelului planimetric al ansamblului de la Micia şi al MDT-ului specific.
A continuat achiziţia de date arheomagnetice prin utilizarea unui magnetometru pentasenzorial, ...prevăzut cu cinci sonde de tip FGM650B. Valorile geomagnetice achiziţionate cu ajutorul echipamentului descris, au fost procesate prin interpolare şi compensate prin algoritmul filtrului median. Rezultatele interpolării datelor au fost reprezentate sub formă de plan în tonuri de gri. Rezoluţia imaginilor de tip raster obţinute prin interpolare este de circa 20 × 20 cm. Coordonatele geografice ale punctelor în care s-au făcut măsurări magnetometrice, s-au fixat în timp real cu ajutorul unui GPS geodezic Stonex S10A. S-a folosit sistemul naţional de proiecţie Stereo 70 (Datum S 42 -România), pentru a se atinge precizia de circa 1,5 cm s-au utilizat semnale de corecţie în timp real (RTK), achiziţionate de la sistemul ROMPOS. Hărţile/planurile magnetometrice au fost procesate pe fundalul unor ortofotoplanuri în sistemul de procesare a datelor spaţiale Global Mapper, versiunea 21.1 (nota 5) . Au fost investigate o serie de terenuri particulare accesibile poziţionate pe Castrul Roman şi în exteriorul acestuia, pe o suprafaţă de cca 2 Ha. Principalele rezultate sunt legate de identificarea sistemului dublu de fortificare a castrului de la Micia (2 şanţuri), identificarea via sagularia, incusiv la nivel de elemente constituvive, drum şi rigole laterale, pentru latura de N a fortificaţiei şi indicii asupra planimetriei construcţiilor interioare (băraci) cu o laţime de cca. 16 m şi portic pe ambele laturi lungi. O atenţie particulară trebuie acordată unei anomalii surprinse încă din investigaţiile din anul 2018, poziţionată în centrul fortificaţiei, în imediata apropiere a clădirii comandamentului, aşa cum a fost ea poziţionată de cercetarile anterioare din interiorul castrului. Este vorba despre un şanţ de mari dimensiuni şi cu o adâncime considerabilă (conform datelor rezonate) ce are o direcţie E – V şi este legat de un moment ulterior funcţionării structurii militare de la Micia, a cărui datare exacta, relaţie cu clădirea comandamentului şi caracteristici constructive rămân de cercetat în campaniile viitoare. Pl. 8(nr. 1,2,3,4,5).
De asemenea, a continuat documentarea fotogrametrică (nota 6) aeriană a zonei cercetate, cu extragerea unor produse georeferenţiate (precizie centimetrică, sistem naţional Stereo70) cu o rezoluţie (ground sample density - GSD) de cel puţin 5 cm / pixel (orthofotomozaic şi model digital al elevaţiei) precum şi realizarea modelului 3D asigurarea 3D texturat. (Pl. 9.1). În afara documentării sectoarelor în cercetare, unul din principalele rezultate a fost identificarea unei structuri de constructive, cu un amplasament extrem de interesant, în zona celui de-al doilea sanţ exterior al fortificaţiei de la Micia, ce trebuie să constituie una dintre priorităţile campaniilor viitoare, în ceea ce priveşte datarea, relaţia cronologică cu şanţul nr. 2 şi caracteristicile constructive. Pl. 9.2
Cercetările non invazive vor continua până la acoperirea întregii suprafeţe delimitate ca sit, într-un ritm impus de posibilităţile de finanţare a cercetărilor arheologice sistematice în situl Micia dar şi de accesul la terenurile particulare din componenţa acestora.

Note Bibliografice:

1.Textul raportului a fost redactat de Mihaela Simion, Marius Barbu (Sector “Castrul Roman”) şi Ionuţ Bocan (consideraţiile asupra materialului arheologic).


2.În 1864 era aprobata construcţia liniei Arad – Vinţu de Jos – Sibiu, lucrările fiind executate de firma englezească „Edward Pickering”. Lucrările ce acopereau tronsonul Arad – Simeria – Alba Iulia aveau să fie demarate în luna august a anului 1866, responsabilitatea execuţiei revenind firmei fraţilor Klein, condusă de directorul Seppel.
3.Un cuprinzător istoric al cercetării, începînd cu primele investigaţii asupra Miciei, până la nivelul anilor 2002 este disponibil la I. Andriţoiu, Istoricul cercetărilor privitoare la aşezarea şi fortificaţia romană de la Micia, în Sargeţia XXXI, 2003, p. 181 – 202.
4.Pentru campaniile 2013-2019 precum şi pentru un succint istoric al cercetării zonei vezi Simion et alii în CCA 2017 (2018), nr. 43, p. 92-94; CCA 2018 (2019), nr. 47, p. 131 – 133; CCA 2019 (2020), nr. 49, p. 249 – 253.
5.Al. Popa, Raport privind evaluarea arheometrică non-invazivă a terenului, prelucrarea informatizată a datelor achiziţionate şi interpretarea acestora din punct de vedere arheometric şi arheologic, în zona sitului arheologic Micia, com. Veţel, jud. Hunedoara, 2020.
6.Investigaţii realizate de Călin Şuteu, GIGAPIXEL ART, Alba-Iulia.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
INP
Limba:
RO