.
Râşnov | Judeţ: Braşov | Punct: Grădişte, Erdenburg | Anul: 2020
Anul:
2020
Epoca:
Epoca romană târzie (sec. II-IV)
Perioade:
Epoca romană
Categorie:
Apărare (construcţii defensive)
Tipuri de sit:
Castru
Județ:
Braşov
Localitate:
Râşnov
Comuna:
Râşnov
Punct:
Grădişte, Erdenburg
Toponim:
Cumidava
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Coşuleţ Stelian Muzeul Judeţean de Istorie Braşov
Petculescu Alexandru Muzeul Judeţean de Istorie Braşov
Cod RAN:
Raport:


Proiectul de cercetare a castrului Cumidava început în 2006 de către Muzeul Judeţean de Istorie Braşov a continuat şi în 2020. Această a 15-a campanie arheologică a fost de o mai mică amploare datorită în special lipsei forţei de muncă caracteristică zonei.
Şi în acest an săpăturile au continuat în praetentura sinistra reprezentând cca. un sfert din întreaga fortificaţie, unde în prima fază a ac...esteia au fost dispuse barăcile trupelor . În acest an s-au săpat suprafeţe late de 4 m, care în funcţie de obiectivele avute în vedere au fost de lungimi diferite, însă păstrându-se sistemul de marcare stabilit de la începutul proiectului.
În campania curentă s-au urmărit două obiective: mai întâi dacă drumul secundar care divizează praetentura sinistra pe lăţime în a doua fază constructivă, continuă şi în spaţiul dintre drumul secundar longitudinal şi via praetoria, iar apoi cercetarea celor două extremităţi ale spaţiului lat de cca 20 m, delimitat de cele două drumuri mai sus menţionate.
Pentru atingerea primului obiectiv s-a trasat suprafaţa S 37 de 6x4 m, extinsă apoi până la 9x4 m, care a fost săpată până la adâncimea de 0,70 m. Astfel s-a precizat că drumul secundar transversal din faza II continuă până la via praetoria, împărţind pe lăţime în două părţi egale întreaga praetentura sinistra. Sub acest drum a apărut un strat de chirpic ars şi şanţul lat de 0,30 m al unei temelii de lemn suprapuse de pietre de râu aparţinând unei construcţii datând din prima fază, dispusă paralel cu via praetoria.
În vederea rezolvării problematicii ridicate de cel de al doilea obiectiv s-au terminat suprafeţele S 24 şi S 59 şi s-au deschis trei noi suprafeţe: S 69 de 4x5 m; S 34 + S 35 carou 1 având în total 9x4 m; S 43 carou 3 + S 44 + S 45 carou 3, de 12x4 m în total. În acest fel s-a urmărit cercetarea celor două extremităţi ale spaţiului dintre drumul longitdinal şi via praetoria, necesară datorită faptului că în faza II drumul transversal delimitează în această zonă două spaţii egale dar cu funcţionalitate şi deci planimetrie a construcţiilor diferite.
În partea dinspre centrul castrului unde au fost amplasate S 59 şi S 69 săpătura s-a incheiat la adâncimea de 0,70 m. Aici s-au descoperit sub stratul de pietriş alunecat din via praetoria, şanţurile de implantare a pereţilor de lemn ale unei camere cu dimensiunile exterioare de 4,30x3,10 m, aparţinând unei construcţii din faza I distrusă prin incendiere.
În S 24 s-a ajuns la -1,25 m, iar pe mijlocul ei s-a executat un sondaj transversal de verificare în pământul steril, lat de 0,75 m şi adânc de 0,40 m. S-a stabilit astfel că drumul secundar paralel cu Via praetoria, căruia i s-a identificat şi o rigolă, a fost construit în faza I şi a rămas în funcţiune până la abandonarea castrului.
În suprafaţa S 34 + S 35, paralelă cu precedenta, sub pământul vegetal a apărut un strat de pământ negru cu cenuşă de la un atelier metalurgic situat în apropiere, care este semnalat prin descoperirea a numeroase bucăţi de zgură de fier şi topituri de bronz. La începutul suprafeţei, pe cca. 2 m, sunt pietre din via sagularis, drumul din spatele valului de pământ al castrului. Săpătura a continuat până în stratul steril, la adâncimea de 1,10-1,20 m, corespunzând pantei terenului. Pe mijlocul ei s-a efectuat un sondaj transversal lat de 1m şi adânc de 0,40 m în care s-a descoperit şanţul de implantare lat de 0,30 m, al unui perete de lemn orientat în lungul suprafeţei, care provine de la o construcţie paralelă cu via praetoria aparţinând primei faze constructive a castrului.
S 43 + S 44 + S 45, a fost dispusă paralel cu precedenta suprafaţă de care este despărţită printr-un martor lat de 1 m. La începutul său a fost descoperită via sagularis lată de cca. 5 m . În restul suprafeţei, sub stratul vegetal, pe aproximativ 3 m lăţime este un strat de pământ negru cu cenuşă, pigmenţi de cărbune, scursuri de plumb, bronz, fragmente informe de fier, reprezentând deşeuri ale aceluiaşi atelier metalurgic care a fost semnalat şi în precedenta suprafaţă. În ultimul metru din lăţimea suprafeţei au apărut fragmente de chirpic ars, ţigle şi olane provenind de la pereţii şi acoperişul unei clădiri distruse violent. S-a ajuns până la cca 0,80 m adâncime, în funcţie de panta terenului, urmând ca în campania următoare săpătura să continue până la epuizarea straturilor arheologice şi identificarea precisă a planului şi funcţionalităţii clădirii identificate.
Dintre rezultatele ştiinţifice cele mai importante se cuvin a fi menţionate: identificarea drumului secundar transversal din faza II în spaţiul de până la via praetoria; descoperirea unor construcţii aparţinând fazei I în zona dinspre centrul castrului ca şi a unui atelier metalurgic în apropierea porţii praetoria.
În afară de obişnuitele fragmente ceramice, au mai fost descoperite: un opaiţ întreg,un vas strecurătoare, două greutăţi de plase de pescuit din lut, o gresie de ascuţit, trei funduri de vase de sticlă, un fragment de râşniţă, 5 monede (dintre care 2 denari de la Severus Alexander, un bronz bătut la Niceea de acelaşi împărat, un denar şi un dupondius ilizibile), două catarame şi două carabiniere de bronz, o aplică de bronz emailată şi una decorată cu reliefuri, o aplică de balteus din bronz, două mecanisme de broască dintre care unul de bronz şi unul de fier, o cheie de fier, o fibulă de bronz, două ţinte de sanda, două balamale de fier, trei cuţite dintre care unul întreg de mari dimensiuni, un vârf de săgeată şi unul de bolţ, două dălţi. un dorn, două mărgele de sticlă şi un fragment de buterolă din os.
În campania din 2021 se va continua cercetarea spaţiului dintre drumul secundar identificat în 2018 şi via praetoria. Astfel în zona din apropierea porta praetoria se va termina suprafaţa 43 + 44 + 45 şi se vor deschide alte doua noi suprafeţe paralele cu aceasta în terenul rămas până la via praetoria iar în zona dinspre centrul castrului se va efectua o nouă suprafaţă paralelă cu S 69 până la rigola via-ei praetoria.
Prin secţionarea celor două extremităţi ale spaţiului dintre drumul secundar şi via praetoria se va putea reconstitui planul pe faze întregii praetentura sinistra şi se va putea trece la pregătirea publicării monografice a rezultatelor proiectului de cercetare început în 2006.

English Abstract:

In the 15th season of excavations in the praetentura sinistra of the Roman auxiliary fort at Cumidava (Râşnov, Braşov county) was finished the digging of the areas 24 and 59 and were excavated the areas: 37 of 9x4 m, 69 of 4x5 m, 34 + 35 of 9x4 m, 43 + 44 + 45 of 12x4m.
In the area 37 was identified the transverse road of the II building period of the fort running between via praetoria and the secondary parallel road discovered in 2018. Beneath the transversal road were found the foundation trenches of the walls of a building parallel to the via praetoria belonging to the first fort.
In the areas 59 and 69, near the centre of the fort, was found a room of a burnt building with the external dimensions of 4.30x3.10 m, belonging to the first phase I of the fort.
In the areas 34 + 35 and 43 + 44 + 45 situated near the porta praetoria was investigated a metallurgical workshop.
Among the small finds discovered in 2020 there are: two denarii of Severus Alexander and a bronze coin minted at Nikaia during the same emperor, one clay lamp, a whetstone, two bronze belt buckles and a baldric mont, one enameled bronze mount, one bronze brooch, two lock bolts, one iron key, three knives, one arrow- and one bolt head, two chisels, two glass beads, one fragment of a bone scabbard chape.

Bibliografie:

1.CCA 2006, p.291 – 292; CCA 2007, p. 256 – 257, pl. 56; CCA 2008, p. 185 – 186; CCA 2010, p. 109 – 111; CCA 2011, p. 116 – 117; CCA 2013, p. 113 – 114; CCA 2014, p. 62 – 63; CCA 2015, p. 68 -69; CCA 2016. p. 111 -112; CCA 2018, p. 383 -374 campania 2017: CCA 2018, p. 161 – 162 campania 2018.

Note Bibliografice:

1.CCA 2006, p.291 – 292; CCA 2007, p. 256 – 257, pl. 56; CCA 2008, p. 185 – 186; CCA 2010, p. 109 – 111; CCA 2011, p. 116 – 117; CCA 2013, p. 113 – 114; CCA 2014, p. 62 – 63; CCA 2015, p. 68 -69; CCA 2016. p. 111 -112; CCA 2018, p. 383 -374 campania 2017: CCA 2018, p. 161 – 162 campania 2018.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
INP
Limba:
RO