.
Slava Rusă | Comuna: Slava Chercheză | Judeţ: Tulcea | Punct: (L)Ibida | Anul: 2020
Anul:
2020
Epoca:
Epoca romană târzie (sec. II-IV)
Perioade:
Epoca romană
Categorie:
Apărare (construcţii defensive)
Tipuri de sit:
Cetate
Localizare pe hartă:
Județ:
Tulcea
Localitate:
Slava Rusă
Comuna:
Slava Chercheză
Punct:
(L)Ibida
Sector:
Sectorul I
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Berzovan Alexandru Institutul de Arheologie Iași
Chirilioaie Bogdan Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi
Honcu Ştefan Institutul de Arheologie Iași
Munteanu Lucian Institutul de Arheologie Iași
Rubel Alexander Institutul de Arheologie Iași
Cod RAN:
Raport:

Campania arheologică din anul acesta de la Sectorul I s-a desfăşurat pe durata a două săptămâni şi a vizat verificarea unor informaţii obţinute în urma scanărilor magnetometrice efectuate în cetate, cu privire la existenţa unei clădiri de „tip insula”.
Sectorul I este amplasat intramuros, la aproximativ 100 de metri sud de Turnul 8 şi la 250 de metri est faţă de Curtina D a cetăţii. Iniţial, a fost curăţat...ă o secţiune trasată în anii anteriori, care a evacuat stratul vegetal şi pe cel de dărmătură, parţial. În această campanie s-a urmărit dezvelirea laturii de sud şi a colţului de sud-vest ale clădirii identificate în urma scanării magnetometrice. Astfel, a fost deschisă o secţiune (S1) orientată nord-sud, cu laturile de 10x5 metri, împărţită în două carouri.
Într-o primă etapă s-a procedat la conturarea stratului de dărmăturddndnă modern, la înregistrarea acestuia, precum şi la eliminarea lui. În urma acestei acţiuni s-a putut observa traseul laturii de sud a clădirii. Trebuie menţionat că, din punct de vedere stratigrafic, în caroul C1, în campania anterioară, fusese atins nivelul de distrugere, care se datează, probabil, în a doua jumătate a secolului VI p.Chr. Acest nivel constă dintr-un strat de pământ cenuşiu, afânat cu cărbune, cenuşă şi materiale arheologice în compoziţie. Suprafaţa pe care se întinde acesta este de aproximativ 3,5x2,5 metri, fiind înconjurat, de jur împrejur, de stratul de dărmătură a edificiului, identificat prin extinderea secţiuni. În acest nivel au fost descoperite amfore de tip LRA 4, ceramică de bucătărie şi de masă, un opaiţ întreg de tip „Iconomu 1986, tip XXXVII” şi o cataramă de tipul „Salona Histria”. Pe baza acestor artefacte, datarea nivelului respectiv s-ar realiza în a doua jumătate a secolului VI p.Chr. De altfel aici a fost aflată şi o monedă - pentanumiom, din timpul împăratului Justin II (565-578), care confirmă această încadrare cronologică.
Cercetarea caroului C2, începută în campania anterioară prin degajarea stratului vegetal, a fost continuată anul acesta prin adâncirea graduală, fiind identificat un nivel de distrugere, ce constă dintr-un strat de chirpic ars, amestecat cu pietre şi puţin material arheologic. În mijlocul acestuia a fost reperat un complex arheologic (Cx 1), reprezentând groapă modernă, care a fost realizată o dată cu extragerea pietrei din zidurile edificiilor cetăţii. Această groapă a deranjat ultimul nivel de locuire din cetate pe o suprafaţă de aproximativ patru metri pătraţi. După cercetarea acestui complex, a fost îndepărtat stratul de distrugere. În interiorul acestuia, a fost descoperit foarte puţin material arheologic, compus din resturi osteologice şi fragmente ceramice, oale smalţuite şi ulcioare, care se datează în veacul al XIV-lea. Sub acest nivel au fost identificaţi, parţial, pereţii căzuţi ai unui bordei (aceştia continuă pe latura de vest, nord şi est, confecţionaţi din chirpic în tipar, arşi la roşu şi, pe alocuri, vitrificaţi (temperatura de ardere a acestora, depăşind, probabil, 900 de grade C). Totodată, concentrarea chirpicului vitrificat în zona de nord-vest a secţiunii, indică direcţia de ardere a focului, dar şi locul unde a fost atinsă temperatura maximă de ardere şi direcţia vântului. Aceşti chirpici s-au suprapus, parţial, pe latura de sud şi colţul de sud-vest al edificiului aflat în curs de cercetare, în zona de colţ a zidului (chiar pe acesta) fiind identificată o groapă de stâlp a bordeiului. Alte gropi de stâlp au fost descoperite pe latura de est şi vest ale bordeiului. Podeaua acestuia constă dintr-un strat de pământ galben tasat, ce a fost afectat, în repetate rânduri, de intervenţiile ulterioare. Vatra a fost identificată în mijlocul locuinţei, fiind amenajată pe un fost pilon al edificiului din perioada romană târzie, peste care s-a aşezat un strat gros de lut galben. Dimensiunile vetrei (păstrate) sunt de 80x60/5 cm. Din cauza temperaturilor ridicate, la care au fost supuse blocurile de calcar, acestea s-au sfărmat, devenind friabile. Aşadar, un prim nivel de locuire cercetat în acest sector corespunde epocii medio-bizantine. O dată cu avansarea cercetării s-au conturat laturile de sud şi vest ale edificiului (parţial, aceasta continuă în profilul vestic, fiind indentificată doar faţa acestuia), ce au fost construite din pietre de calcar medii şi mici, fasonate şi nefasonate, legate cu pământ galben.
După dezvelirea acestuia, am optat pentru înjumătăţirea suprafeţei de lucru, din cauza timpului scurt avut la dispoziţie pentru a finaliza cercetarea. Ne-am concentrat atenţia doar pe jumătatea estică a secţiunii, pe o suprafaţă de 5x2,5 metri. În această arie a fost cercetat un nivel de distrugere ce corespunde celei de a doua jumătăţi a veacului al VI-lea, nivel similar cu cel identificat în caroul C1. Sub acesta a fost identificat un rest de podea, de la nivelul de funcţionare a edificiului, păstrată mai bine în colţul de sud-vest al acestuia. Dedesubt, a fost surprins un nivel de puternic de distrugere, ce constă dintr-un pământ cenuşiu, afânat cu pietre şi chirpic ars în compoziţie. În umplutură au fost descoperite resturi de oase de origine animală şi ceramică folosită pentru transport, ceramică de bucătărie şi de masă etc.
Sub acest nivel de distrugere a fost identificat un strat subţire de cenuşă, sub care a fost descoperită o podea. Aceasta a fost făcută din lut galben, bine tasat, pe întreaga suprafaţă aflată în curs de cercetare. Deasupra podelei au fost descoperite mai multe fragmente ceramice, resturi osteologice, un opaiţ reîntregibil, copie după cele nord africane, dar şi o monedă de la împăratul Arcadius (395-408).
În partea de nord a secţiunii au fost identificaţi doi piloni din blocuri de piatră medii, fasonate, legate cu pământ galben. Aceştia au dimensiunile de 80x60/5 cm şi se află la o distanţă de aproximativ un metru între ei, fiind uniţi printr-un fel de prag confecţionat din blocuri de piatră mari şi medii, legate cu pământ galben. În colţul de nord-est a fost surprins, în profil, un zid din blocuri de piatră medii, fasonate, legate cu pământ galben. Din punct de vedere stratigrafic acest din urmă zid şi pilonii au fost, cu siguranţă, construiţi într-o perioadă anterioară ridicării laturii de sud a edificiului aflat în curs de cercetare. În stadiul actual al investigaţiei putem avansa ipoteza că o fază a edificiului a fost ridicată către ultimul sfert al veacului al IV-lea primul deceniul al celui următor.
În campania viitoare ne propunem să finalizăm cercetarea secţiunii deschise în anii anteriori şi să desluşim funcţia şi planimetria edificiului aflat în curs de cercetare.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
INP
Limba:
RO