.
Turda | Judeţ: Cluj | Punct: Biserica reformată Turda Nouă | Anul: 2020
Anul:
2020
Epoca:
Epoca medievală târzie (sec. XIV-XVIII)
Perioade:
Epoca medievală
Categorie:
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit:
Biserică
Județ:
Cluj
Localitate:
Turda
Comuna:
Turda
Punct:
Biserica reformată Turda Nouă
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Aszalós Henrietta Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Barbocz Beáta Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Cupcea George Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca
Dávid Petruț Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Demjén Andrea Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca
Lőrincz Adrienn Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Marcu Felix Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca
Cod RAN:
Raport:

Biserica reformată „Turda Nouă” se află în centrul cartierului Turda Nouă din municipiul Turda. Ansamblul bisericii reformate, înconjurat de o incintă fortificată cu plan neregulat ovoidal, se ridică în mijlocul unei pieţe trapezoidale, în apropierea drumului principal E81 spre Turda Veche. Prima menţionare a localităţii Turda Nouă apare în 1332, într-o diplomă regală de donaţie.
Cele 4 secţiuni deschise ...în interiorul bisericii, însumând o suprafaţă de 42 m², au dovedit existenţa unei biserici anterioare (Pl. 3). În cele patru secţiuni au ieşit la iveală nava şi corul bisericii anterioare. În secţiunile S 13, S 14 şi S 15 a fost descoperit zidul nordic şi sudic al primei biserici (Z-7a, Z-7b şi Z-7c; Pl. 1/1-2, 2/1), care sunt paralele cu zidurile bisericii actuale, iar în S 16 a fost surprins arcul de triumf (Z-24), care despărţea nava de cor, cu şanţul de fundare al corului scos (Pl. 2/2).
În partea nordică, în S 13 şi S 14, zidurile navei primei biserici erau parţial sub zidul nordic al navei actuale, respectiv sub fundaţia pilastrului (Z-9a, Z-9b) care ţine tavanul. În partea sudică, în S 15, elevaţia şi fundaţia (Z-7c) a fost ridicată lângă fundaţia sudică a bisericii actuale (Pl. 2/1). Zidul sudic al navei primei biserici a fost construit din pietre de dimensiuni mici şi medii, amestecate cu fragmente mici de cărămizi, totul legat cu un mortar cenuşiu, amestecat cu nisip, pietriş şi pigmenţi de var. Pe alocuri s-au păstrat detalii şi din elevaţia zidului (0,26-0,34 m). Fundaţia are o grosime de 1,20 m (elevaţia are o grosime de 1,0 m), talpa fundaţiei ajungând până la adâncimea relativă de 2,0-2,07 m de la nivelul de călcare actual. La zidul sudic al navei bisericii anterioare (Z-7c) a fost construit ulterior fundaţia unei altar secundar (Z-27; Pl. 4/3). În cezura celor două ziduri (între Z-7c şi Z-27) a fost găsită o monedă cu cap de sarazin a lui Ludovic I regele Ungariei emisă între 1358-1366. În S 14, la o distanţă de 1,60 m faţă de Z-7b (zidul nordic a primei biserici) a fost descoperită fundaţia unui stâlp (Z-26). Având în vedere amplasarea şi dimensiunea sa (L: 0,81 m; l: 0,61 m), am presupus că este vorba despre o presupusă tribună nordică (Pl. 1/2). În interiorul navei primei biserici a fost descoperit un nivel de călcare realizat din blocuri mari de lepezi de piatră cu denivelări şi cu lipsuri din cauza înmormântărilor ulterioare.
Arcul de triumf (Z-24) al primei biserici a fost cercetat în secţiunea S 16, împreună cu şanţul de fundare al zidul corului scos (Pl. 2/2; Pl. 4/4). Fundaţia arcului de triumf are o lungime de 2,20 m şi o grosime de 1,0 m, talpa fundaţiei ajungând până la adâncimea relativă de 2,24 m de la nivelul de călcare actual. Pe partea sudică a fost edificată fundaţia corului actual (talpa fundaţiei ajungând până la adâncimea relativă de 3,25 m de la nivelul de călcare actual, iar pe cea sud-vestică a fost construită fundaţia arcului de triumf actual (Z-12; a fost observat în profilul vestic al secţiunii). Pe partea nordică a arcului de triumf (Z-24) a primei biserici a fost anexat ulterior un alt zid (Z-23), funcţionalitatea acestuia însă nu a putut fi clarificată.
În partea estică a arcului de triumf a primei biserici a fost descoperit un şanţ de fundaţie uşor arcuit (Pl. 2/2; Pl. 4/4). Şanţul s-a putut studia în profunzime pe profilul estic al secţiunii S 16. Astfel s-a văzut cum au fost extrase pietrele din zidul de fundaţie, cum s-a împrăştiat mortarul în jurul lui, cum a fost umplut şanţul cu pământ amestecat cu mortar şi cum a fost îngropat ulterior acestui şanţ M 67. Şanţul are o grosime de 1,10 m, iar fundul şanţului a fost atins la o adâncimea relativă de 2,26 m de la nivelul de călcare actual. După amplasarea şi forma sa, acesta era probabil şanţul de fundaţie al zidului sudic a corului semicircular aparţinând primei bisericii, zidul fiind scos cu ocazia construirii corului actual. Fundaţia arcului de triumf, pe latura estică, era perfect dreaptă (în structură nu s-au văzut pietre scoase sau elemente care ar sugera că cele două ar fi fost ţesute împreună), ceea ce sugerează că nava primei bisericii, împreună cu arcul de triumf, au fost construite separat şi corul la fel. Nu s-a putut determina însă dacă ar fi vorba de două faze de construcţie diferite. Tot în această secţiune (S 16) am surprins patul de mortar cu amprente de cărămizi a unei nivel de călcare aparţinând bisericii actuale (acest nivel a fost descoperit şi în S 6, din anul 2019).
În secţiunea S 13, lângă zidul primei biserici identificat în colţul nord-vestic al secţiunii, au fost descoperite două cripte moderne (Z-21, Z-22 şi Z-23; Pl. 1/1; Pl. 4/1). Cripta sudică avea zidurile laterale din piatră, iar bolta integral din cărămizi, totul fiind legat cu un mortar alb-cenuşiu, compact, amestecat cu nisip, pietriş şi var. În secţiune cripta a fost surprinsă pe o lungime de 1,40 m şi o lăţime de 1,50 m, restul aflându-se sub profilul estic şi sudic al secţiunii. Nu s-a putut determina însă structura şi dimensiunea criptei aflată pe partea nordică a secţiunii (Z-21 şi Z-22). Având în vedere că aceste cripte sunt moderne nu au fost cercetate arheologic. A fost curăţat parţial zidul şi bolta, documentat şi reastupat cu pământ.
În cursul cercetării au fost descoperite în total 34 de morminte medievale şi premoderne, aparţinând atât primei biserici cât şi celei actuale. După orientare s-au putut observa mai multe faze de înmormântări: cele mai vechi fiind în strânsă legătură cu funcţionarea primei bisericii, cele din faza a doua sunt legate de biserica gotică actuală, cele din faza a treia de perioada reformei, când nu s-a mai respectat cu stricteţe orientarea est-vest (M 49, M 82) şi cele din ultima fază sunt din epoca premodernă (M 64, M 83, M 84 şi M 85). În morminte nu s-a găsit inventar funerar.
În urma cercetărilor arheologice din acest an, împreună cu cele din anul 2019 (în S 4 a fost descoperită zidul vestic al primei biserici: Z-17), s-a putut identifica şi determina că nava primei biserici a avut o lungime interioară totală de aproximativ 18 m şi o lăţime interioară de 7,5 m. În cursul săpăturilor a fost identificat şi şanţul de fundaţia a zidului sudic al corului semicircular, pietrele acestuia fiind extrase cu ocazia construirii corului actual. În interiorul primei bisericii, în partea sudică a navei a fost construit un altar secundar (Z-27), iar în cea nordică a fost descoperită fundaţia unei stâlp de la o posibilă tribună nordică. Conform izvoarelor scrise şi a celor arheologice (datarea cu 14C a M 30) putem afirma că biserica descoperită se datează în cea de-a doua jumătate a secolului al XIII-lea.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
INP
Limba:
RO