Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Mironeşti | Comuna: Goştinari | Judeţ: Giurgiu | Punct: Coastă, La Panait, În vale, Malul Roşu | Anul: 1983 - 1992

Anul   1983 - 1992
Epoca
Epoca bronzului;
Latene;
Epoca migraţiilor (sec. III - VI);
Epoca medievală timpurie (sec. X - XIII);
Epoca medievală (sec. XIII -XVIII);
Monumente - Restaurare
Perioade
Categorie
Domestic;
Neatribuit
Tipuri de sit
Locuire
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Giurgiu
Localitate   Mironeşti
Comuna   Goştinari
Punct
Coastă, La Panait, În vale, Malul Roşu
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Cantacuzino Gheorghe I. responsabil Muzeul Naţional de Istorie a României
Cod RAN    103390.01 103390.02 103390.03 103390.05
Raport A. "Coastă"; aşezări; cult.Glina; cult.Tei; civilizaţia getică, sec.II-I. Săpătură de salvare; 1988;
S-au descoperit complexe Tei III şi getice. Materialul arheologic este depozitat la Muzeul judeţean Giurgiu.

B. "La Panait"; aşezare; cult.Tei. Săpătură de salvare; 1988;
S-au identificat locuinţe (una atelier).
Materialul este depozitat la Muzeul judeţean Giurgiu.

C. "În vale"; aşezări; cult.Sântana de Mureş, cult. Dridu. Săpătură de salvare; 1988; Vasile Barbu. S-au descoperit: un cuptor de ars ceramică (cult.Sântana de Mureş) şi o locuinţă Dridu.
Materialul arheologic este depozitat la Muzeul judeţean Giurgiu.

D. "Malul Roşu"; aşezări; Bronz târziu (TeiV + Coslogeni ?); geţi, sec.II-I a.Chr. Săpătură de salvare; 1988;
S-a identificat un strat getic, sec.II-I şi câteva fragmente ceramice din Bronzul târziu. În zona ruinelor fostei curţi boiereşti a lui Şerban din Coiani, devenit domnul Ţării Româneşti Radu Şerban (1602-1611), au fost descoperite sporadice urme dacice din sec.II a.Chr. şi o groapă cu fragmente ceramice din sec.XV. Au fost obţinute date privind edificiul ridicat în ultimele decenii ale sec.XVI şi transformat în 1/2sec.XVII. Pivniţele aveau două travee longitudinale separate de pile de zidărie, bolţi semicilindrice susţinute de arcuri, un gârlici cu foişor deasupra sa, spre sud. Casa depăşea în dimensiuni pivniţa. La nord, spre marginea terasei înalte a Argeşului, avea un portic cu arcuri sprijinite de pile de zidărie. Spre vest se aflau alte încăperi deasupra nivelului solului, probabil etajate.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie C. Schuster, Tr. Popa, Buletinul Muzeului judeţean "Teoharie Antonescu" - Giurgiu, I/1, 1995, p.37-38.
C. Schuster, Tr. Popa, Buletinul Muzeului judeţean "Teoharie Antonescu" - Giurgiu, I/1, 1995, p.38-40.
V. Barbu, SympThrac, 8, Tulcea, 1989, p.379-380.
C. Schuster, Tr. Popa, Buletinul Muzeului judeţean "Teoharie Antonescu" - Giurgiu, I/1, 1995, p.40. Materialul arheologic este depozitat la Muzeul judeţean Giurgiu. E. Ruine curte feudală; geto-daci; sec.XVI-XVII. Cercetări de salvare; 1988.
Gh. I. Cantacuzino, Gh Sion, BCMI, an I, 1-2, 1990, p.62-69.
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu