Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Ştefăneşti | Judeţ: Botoşani | Punct: Curtea bisericii "Cuvioasa Paraschiva" | Anul: 1994

Anul   1994
Epoca
Epoca medievală (sec. XIII -XVIII)
Perioade
Categorie
Domestic
Tipuri de sit
Aşezare fortificată
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Botoşani
Localitate   Ştefăneşti
Comuna   Ştefăneşti
Punct
Curtea bisericii "Cuvioasa Paraschiva"
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
Cod RAN    39177.02
Raport Au continuat cercetările arheologice în localitatea Ştefăneşti, judeţul Botoşani, investigaţii care au început încă din anul 1992. Lucrările au fost finanţate de către Academia Română-Filiala Iaşi şi de către Muzeul Judeţean Botoşani.
Au fost trasate două secţiuni, fiecare cu lungimea de 40 m şi lăţimea de 2 m., în punctul numit "La Burci", în lunca Başeului. Aici se află un ring de 97 x 70 m, înconjurat de trei rânduri de valuri de pământ, numite de localnici "burci", neuniforme ca stare de conservare, cu trei ieşiri dispuse pe trei laturi, totul înconjurat din trei părţi de cursul vechi al râului Başeu. Cu acest prilej, s-a constatat că întregul complex constituie o fortificaţie datând din secolul al XVII-lea, construită pe locul existenţei unei părţi din aşezarea civilă, cu un bogat inventar arheologic, datând din perioada cuprinsă între sfârşitul secolului al XIV-lea şi până spre jumătatea secolului al XVII-lea. Cele 13 monede descoperite în săpătură se eşalonează, ca emitere, din prima parte a domniei lui Alexandru cel Bun şi până la 1632. Dimensiunile mari ale fortificaţiei, elementele constitutive care au necesitat un volum mare de muncă (ridicarea celor trei rânduri de valuri în jurul ringului, ridicarea alltor şase valuri pe o distanţă de aproximativ 80 m, care racordează fortificaţia la terasa înaltă şi abruptă pe care este amplasat târgul Ştefăneşti, corectarea cursului Başeului, astfel încât acesta să constituie un şanţ cu apă pe trei laturi ale cetăţuii de pământ) sunt câteva dintre argumentele ce susţin ideea unei construcţii militare gândită pentru un timp îndelungat şi nu doar pentru necesităţi de moment.
În luna octombrie s-a procedat la trasarea a două secţiuni perpendiculare pe şanţul, parţial colmatat, care se observă pe latura de N-V şi S a zonei Ştefăneştilor numită de către localnici "La Mahala". Secţiunile, fiecare cu dimensiunile de 10 x 2 m., a fost posibil a fi executate doar în terenul aferent bisericii "Cuvioasa Paraschiva". Cu acest prilej a fost descoperită o locuinţă din lemn lipită cu lut, care a sfârşit prin incendiu, datând din secolul al XVII-lea. Nu s-a reuşit săparea ei completă, urmând ca cercetarea să fie reluată în anul 1995.
Este foarte important faptul că, această locuinţă de suprafaţă căpăcuieşte parţial traseul şanţului. Şanţul, cu o adâncime de 1,80 m de la nivelul de călcare al celor care l-au executat, are la bază o rigolă, plasată central, cu lăţimea de 0,20 m şi adâncimea de 0,18-0,25 m. Pământul excavat a fost depus în val la limita dinspre exteriorul târgului. Elemente certe de datare pentru momentul execuţiei şi durata funcţionării nu au fost deocamdată surprinse. Se poate afirma doar, pe baza situaţiei stratigrafice în care este surprinsă locuinţa din secolul al XVII-lea, că la momentul ridicării respectivului edificiu şanţul îşi încetase funcţionarea. Deocamdată, la nivel ipotetic, se poate emite concluzia, că şanţul respectiv făcea parte din sistemul defensiv al târgului Ştefăneşti într-o perioadă anterioară momentului construirii cetăţuii de pământ din lunca Başeului.
Urmează ca cercetările ulterioare să conducă la concluzii certe, menite să releve locul şi rolul jucat de târgul medieval Ştefăneşti în istoria Ţării Moldovei.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu