Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Cristeşti | Judeţ: Mureş | Anul: 1994

Anul   1994
Epoca
Epoca romană timpurie (sec. I - III)
Perioade
Categorie
Domestic;
Neatribuit
Tipuri de sit
Locuire
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Mureş
Localitate   Cristeşti
Comuna   Cristeşti
Punct
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
Cod RAN    114364.02
Raport După o întrerupere de aproape 20 de ani, în cunoscuta aşezare romană de pe malul Mureşului, s-au reluat săpăturile arheologice care s-au desfăşurat în zona sud-estică singura nederanjată în cursul timpului. Restul acestei mari aşezări a suferit distrugeri însemnate prin reamenajarea albiei râului Mureş şi a Pârâului Cocoş prin amplasarea şi extinderea Combinatului Chimic, precum şi prin construcţiile din satul actual.
Plasate în funcţie de această situaţie săpăturile noastre - limitate de mijloacele financiare - s-au redus în acest an la trei secţiuni.
Secţiunea I (12 x 2 x 0,90 m.) orientată NV-SE a fost trasată în punctul situat la 500 m. distanţă de Combinat 50 m. faţă de drumul care lega satul Cristeşti de Mureşeni şi la 500 m. spre vest de linia ferată. S-a constatat un singur strat de cultură roman gros de 50-60 cm., care începe sub solul vegetal. Pământul virgin apare la 80-90 cm. adâncime. Locuinţe sau alte instalaţii nu s-au găsit. Materialul descoperit constă în cea mai mare parte din ceramică produsă la Cristeşti acesteia adăugându-i-se şi cioburi de vase terra sigillata de import. Demn de remarcat este un cap de teracotă reprezentând o divinitate romană produs probabil la Cristeşti.
Secţiunea II (15 x 1,50 x 1,20 m.(cu aceeaşi orientare, se găseşte la 300 m. de precedenta, spre Combinat. Între 0,50 şi 1,20 m, la diferite niveluri, s-a dat peste un drum (uliţă), construit din piatră de râu, care străbătea aşezarea pe direcţiile NV-SE. În stratul de cultură roman s-au descoperit cioburi de vase roşii cenuşii fine şi brune zgrunţuroase, lame de cuţit, cuie de fier, o aplică de bronz şi un sestertius de la Hadrian.
Secţiunea III (10 x 1 x 0,65 m.), orientată est-vest, a fost săpată la 50 m. spre vest de calea ferată şi paralelă cu aceasta. În interiorul ei, la adâncime de 40 cm., s-a surprins podeaua unei locuinţe, podea făcută din cărămidă zdrobită, peste care s-au aşezat plăci de gresie şi cărămizi. Anumite resturi arată că locuinţa avea pereţi de lemn lutuiţi. Pe lângă multă ceramică romană obişnuită, aici s-au găsit o monedă de bronz a lui Traian şi un fragment dintr-o fibulă de bronz din prima jumătate a secolului II. Şi în acest loc există un singur strat de cultură, cel roman.
Materialele descoperite (monedele, fragmentul de fibulă) stau mărturie că cele trei secţiuni practicate se află într-o zonă din aşezare, amenajată încă în prima jumătate a secolului II.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu