Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Acâş | Judeţ: Satu Mare | Punct: Râtul lui Vereş | Anul: 2000

Anul   2000
Epoca
Neolitic, eneolitic, tranziţie la bronz;
Epoca bronzului;
Latene;
Epoca medievală timpurie (sec. X - XIII);
Epoca medievală (sec. XIII -XVIII)
Perioade
Epoca medievală mijlocie;
Epoca bronzului;
Epoca bronzului timpuriu;
La Tène
Categorie
Domestic;
Neatribuit
Tipuri de sit
Locuire
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Satu Mare
Localitate   Acâş
Comuna   Acâş
Punct
Râtul lui Vereş
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Gindele Robert Muzeul Municipal Carei
Németi János Muzeul Judeţean Satu Mare
Szőcs Péter Levente Muzeul Judeţean Satu Mare
Cod RAN    136722.03
Raport Lucrările de hidroamelioraţii executate în anul 2000 au afectat culoarul Crasnei în următoarele zone: în amonte, de la podul peste Crasna de la Giorocuta până la hotarul cu judeţul Sălaj, apoi în aval, până la Moara de la Acâş, respectiv podul peste Crasna la comuna Acâş. Potrivit planului de cercetare au fost efectuate sondaje arheologice la următoarele puncte: Acâş - Moară (km 39,7 - 38); Acâş - Râtul lui Vereş (km 38,2 - 38,4); Acâş - Râtul lui Maitiniu (km 38,7 - 39,9); Acâş - Podul Dobrei (km 39,6 - 40); Supurul de Sus (km 52,3 - 52,4).
Vestigii arheologice au fost descoperite la Acâş - Râtul lui Vereş şi la Supuru de Sus.
La Acâş - Râtul lui Vereş lucrările au fost conduse de Németi János, situl fiind sesizat deja între anii 1981 - 1984, prin lucrările de îndiguire din această perioadă. Între albia nouă a Crasnei şi digul de pe malul stâng au fost trasate trei secţiuni mai lungi, cu dimensiuni de 35 x 2 m, două secţiuni cu dimensiuni de 20 x 2 m, precum şi alte două cu dimensiuni de 10 x 2 m şi opt casete cu dimensiuni diferite pentru dezvelirea integrală a complexelor arheologice. În total au fost dezvelite două locuinţe, un cuptor de copt pâine, două vetre de foc şi 16 gropi menajere. Aceste obiective aparţin mai multor epoci preistorice, epocii migraţiilor sau Evului Mediu timpuriu. Primul nivel de locuire s-a format în epoca de trecere spre epoca bronzului, cultura Baden şi cultura Coţofeni (cca. 2800 - 2400 a. Chr.). Acest nivel de cultură este suprapus de un strat de cultură din epoca bronzului mijlociu (cultura Otomani şi cultura Wietenberg) şi de un altul, aparţinând epocii bronzului târziu, respectiv prima fază a culturii Pişcolţ - Cehăluţ - Hajdúbagos. Majoritatea gropilor menajere aparţin epocii bronzului, fiind descoperite şi trei ace de bronz şi alte fragmente de obiecte de bronz. Sporadic au apărut şi fragmente ceramice celtice din Latene C, fără un context sigur.
S-a conturat şi un nivel de locuire slavă, din sec. VII, printr-o locuinţă cu cuptor scobit în lut, L. 2, cu un material arheologic foarte bogat.
Ultimul nivel de locuire aparţine epocii medievale timpurii (sec. XI - XIII), reprezintă vatra veche a satului Acâş, aşezare contemporană cu biserica reformată, construită probabil în sec. XII-lea, prima fază. Acest sat, care se întindea pe malul înalt al Crasnei într-o zonă neinundabilă a fost ars, probabil odată cu năvălirea tătarilor din anul 1241. Au fost observate în mai multe locuri arsuri şi depuneri de cenuşă.
Materialul arheologic recoltat se află în colecţia Muzeului Municipal Carei
Rezumat
English Abstract At Acâş - Râtul lui Vereş, as part of a rescue excavation, we discovered: archaeological materials without a certain context from the Aeneolithic (Coţofeni and Baden cultures) and the Celtic Latène; domestic pits belonging to the Middle Bronze Age (Otomani and Wietenberg cultures) and to the Late Bronze Age (first phase of Pişcolt - Cehăluţ - Hajdubagos culture); a plane dwelling with kiln from the 7th century; several archaeological complexes from the 11th - 13th centuries.
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu