Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Şimleu Silvaniei | Judeţ: Sălaj | Punct: Observator | Anul: 1994

Anul   1994
Epoca
Hallstatt;
Latene;
Epoca medievală (sec. XIII -XVIII)
Perioade
Categorie
Domestic
Tipuri de sit
Aşezare fortificată
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Sălaj
Localitate   Şimleu Silvaniei
Comuna   or. Şimleu Silvaniei
Punct
Observator
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
Cod RAN    139893.01
Raport III. "Observator"
Cunoscut în literatura istorică de specialitate, datorită descoperirii în anul 1964 a unui tezaur de monede de tip Dyrhachium-Apollonia, punctul "Observator" este amplasat pe platourile cele mai înalte ale Măgurii Şimleului, complex de dealuri situat la nord de oraşul Şimleu-Silvaniei.
În urma unor recente cercetări de teren a fost identificată în acest punct, o fortificaţie hallstattiană de dimensiuni medii (10 ha) cu un plan adoptat configuraţiei terenului, fortificaţie refolosită ulterior.
Lămurirea cronologiei amenajărilor amintite, cât şi existenţa unui plan amplu de cercetare a aşezărilor şi fortificaţiilor de pe Măgura Şimleului au condus la debutul unei cercetări de lungă durată în punctul "Observator".
În acest sens a fost trasată o magistrală S1 orientată S-N cu L=120 m., l=2 m. care secţionează mai multe refolosiri ale fortificaţiei hallstattiene situate în interiorul acesteia, metrul 1 fiind dispus în punctul cel mai înalt al sitului. S2, 10 x 2 m., orientată S-N a fost trasată paralel cu S1 la 2 m., est, în dreptul metrilor 17-27 cu scopul de a verifica o posibilă cisternă, deranjată ulterior de căutătorii de comori. S3 (27 x 1,5 m., orientată aproximativ E-V) a fost trasată în scopul verificării elementelor de fortificaţie în zona S-SV a amenajării hallstattiene.
Suprafaţa investigată a fost de 300 mp.

A. Fortificaţia şi locuirea Hallstattiană

În urma săpăturilor arheologice din august 1994 au fost detectate dovezi de locuire din epoca bronzului şi perioada hallstattiană. Ceramica de epoca bronzului a apărut doar în poziţie secundară: fie în complexe hallstattiene sau de epocă Latène, fie în nivelarea dacică. Cea mai mare parte a ceramicii de epoca bronzului a fost descoperită în S2/94 şi aparţine culturii Wietenberg (faza III) şi bronzului târziu (gr. Cenăluţ ?). Alte materiale de epoca bronzului au apărut răzleţ în S1. În S3/94 nu au apărut astfel de materiale.
Complexele hallstattiene au apărut în S1/94 (L1 între metrii 103,5-108 şi G23 între metrii 119-120). L1 este de formă circulară, se adânceşte în steril cu 0,65 metrii de la nivelul antic de călcare. Locuinţa a fost cercetată parţial, diametrul măsurat pe fundul ei este de circa 3 m. În colţul NV al locuinţei a fost descoperit un schelet uman orientat SE-NV şi "aşezat" pe fundul locuinţei. Inventarul locuinţei este compus din ceramică fragmentară (tipuri preponderente: vase-borcan de dimensiuni medii ornamentate cu brâu alveolar şi străchini puţin adânci cu buza invazată), fragmente de greutăţi pentru războiul de ţesut, oase de animale, bucăţi mari de chirpici cu urma lemnelor pe care au fost lipite, o râşniţă primitivă fragmentară, bucăţi de zgură şi un obiect de fier fără o destinaţie prea clară ca şi datarea încă nesigură.
Groapa G23/94 (parţial săpată) s-a conturat la capătul secţiunii S1/94, la circa 0,45 m. de nivelul solului adâncindu-se până la 1,40 m. faţă de nivelul actual de călcare. Conţine ceramică foarte fragmentară din epoca bronzului (mai puţină) şi Hallstatt (majoritară), chirpici, oase cu urme de ardere, cărbune.
Secţiunea S3/94 a urmărit verificarea elementelor de fortificaţie pe un sector din zona S-SV a platoului. Între metrii 0-7 au fost detectate elemnte de fortificare compuse dintr-o palisadă şi şanţul aferent ei. Între metrii 12-15 ai secţiunii respective situaţia este puţin neclară; există unele indicii pentru o altă linie de fortificaţie.
După prima campanie de săpături, concluziile nu pot fi trase fără asumarea unor serioase riscuri. Viitoarele săpături vor aduce probabil, argumente importante pentru datarea fortificaţiei locuirii hallstattiene, cât şi descoperirea unor complexe închise din epoca bronzului.

B. Fortificaţia şi locuirea dacică.
Descoperirile de epocă dacică au apărut numai în S1 şi S2. În această perioadă, ample amenajări au schimbat parţial configuraţia terenului în interiorul fortificaţiei hallstattiene. Zona mai înaltă a acesteia a fost separată de restul printr-un şanţ larg (7 m.) şi adânc (4 m.) săpat în micaşistul locului. Pe panta superioară situată în interiorul fortificaţiei rezultate au fost surprinse două rânduri de palisade simple, una pe tălpi şi alta cu stâlpi înfipţi în rocă, dispuse la 13 m. una de cealaltă.
În interior, pe un platou lung de 90 m. şi lat de cca. 50, în S1 au fost surprinse 22 gropi Latène D şi o locuinţă de suprafaţă (L2).
Gropile (cu gura circulară cu diametre între 0,8-1,5 m. şi adâncimi între 0,30-1,7 m.) se concentrează mai ales în zona din preajma fortificaţiei la cca. 20 m. de aceasta (între 60-90).
Umplutura lor este diversă: ceramică puţină şi fragmentară (G1, G2, G3, G5, G6, G7, G10, G11-16, G22), sau ceramică întregibilă (G4, G8, G9, G17, G18, G19, G20); resturi ale unor activităţi ce ţin de prelucrarea metalelor: fier, bronz, argint (G17-19), oase arse (G19, G20), oase nearse (G7-9, G11, G14, G17, G18, G19, G20, G22) chirpici şi lipitură de vatră aproape în toate complexele.
Dintre materialele speciale recoltate, se remarcă un fragment de brăţară din sticlă mov (G8), doi denari republicani (109 şi 85 a.Chr. în G8), o fibulă din bronz, o verigă din argint cu capetele înfăşurate, aplici de la o centură (G18), fragmente de tablă din bronz - deşeuri (G17-19), o fructieră pictată întregibilă (G8-9).
Cercetările din acest an au demonstrat că punctul amintit a fost intens locuit şi în Latène D. Aria în care au fost identificate complexele închise a fost şi ea protejată de trei valuri de pământ cu şanţ în faţă, dispuse la nord de zona investigată. Tocmai de aceea este necesară o prelungire a secţiunii S1 spre N în vederea investigării acestor elemente de fortificaţie. Este deosebit de interesant de urmărit amplasarea atelierului metalurgic de care ţin gropile cu reziduuri specifice acestei activităţi (deşeuri de tablă din bronz, cenuşă, zgură, creuzete, chirpici, cărbune etc.).
Cu siguranţă, zona investigată poate fi identificată cu o mare acropolă a unor aşezări civile situate la poalele Măgurii Şimleului.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu