.
Ampoiţa | Comuna: Meteş | Judeţ: Alba | Punct: Cheile Ampoiţei - Colţul Caprei | Anul: 1999
Anul:
1999
Epoca:
Neolitic, eneolitic, tranziţie la bronz
Perioade:
Eneolitic
Categorie:
Domestic;
Neatribuit
Tipuri de sit:
Locuire
Județ:
Alba
Localitate:
Ampoiţa
Comuna:
Meteş
Punct:
Cheile Ampoiţei - Colţul Caprei
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Ciugudean Horia Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia
Gligor Adrian Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia
Voinaghi Marius Cercul "Gemina", Sighetu Marmaţiei
Cod RAN:
Raport:

Pe versantul drept al Cheilor Ampoiţei se află o stâncă proeminentă numită "Colţul Caprei". Aceasta se termină la bază cu un abri de mari dimensiuni, de formă triunghiulară. În urma unor semnalări anterioare ce menţionau locuiri preistorice, am decis cercetarea acestui punct. Astfel, au fost executate două sondaje preliminare, de control stratigrafic; primul sondaj, notat Sd.1/1999 de 5 X 1 m, a fost trasat la ...extremitatea exterioară a abri–ului, chiar la ieşirea din acesta, la "streaşina" lui. Cercetarea nu a avut rezultatul scontat, deoarece până la adâncimea de 0,50 m nu au fost găsite decât bucăţi de diferite dimensiuni de calcar, dislocate din peretele şi tavanul abri-ului sau scurse din interiorul acestuia, neajungându-se la stratul de cultură bănuit. Al doilea sondaj, notat Sd.2/1999 cu dimensiunile de 5 X 2 m, a fost executat în interiorul abri-ului, mergând până în capătul acestuia, în chiar închiderea lui. În acest caz, imediat sub stratul vegetal, a fost surprins un nivel de cultură cu o grosime ce varia între 0,20 – 0,30 m, deranjat în partea superioară. În cadrul lui, pe o suprafaţă neuniformă de aproape 2 X 1 m, s-a observat o peliculă de arsură cu o grosime de 0,10 m, rezultatul unui foc întreţinut pe parcursul unei mai lungi perioade de timp. În cadrul acestui strat de cultură şi în pelicula de arsură au fost descoperite fragmente ceramice aparţinând orizontului cu torţi pastilate Herculane II – Cheile Turzii. La adâncimea de 0,40 m, este atins sterilul geologic format din stâncă nativă.
Suntem astfel în faţa unei locuiri eneolitice, care în stadiul actual al cercetărilor, ne indică un adăpost de tip sălaş, ce nu a avut o prea lungă durată de folosire. De asemenea, se certifică încă o dată atracţia purtătorilor orizontului cu torţi pastilate pentru locuirea cheilor calcaroase, ce le ofereau protecţie şi adăpost natural. De semnalat faptul că în imediata apropiere a abri-ului se află mai multe peşteri, printre care şi "Peştera liliecilor", de mari dimensiuni.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
CIMEC
Limba:
RO