În perioada 10-24 august 1999 s-a desfăşurat cea de-a doua campanie de cercetări arheologice la Hăpria – "Capu Dosului". În acest an ne-am propus verificarea planimetriei necropolei şi, deci, implicit a tipului acesteia, precum şi realizarea unei mai strânse încadrări cronologice. În acest sens, am efectuat o secţiune notată S II/1999 de 10 X 1 m, orientată vest-est, în continuarea celei de anul trecut. Pe toat...ă suprafaţa acestei secţiuni nu a fost surprins însă nici un mormânt. Stratigrafia este identică cu cea din campania precedentă şi anume: 0,15- 0,20 – strat vegetal; urmează un nivel de pământ negru, ce merge până la 0,40 m, pentru ca la adâncimea de 0,45-0,50 m să fie atins solul steril argilos de culoare gălbuie. La fel ca şi în S I/1998, în stratul de culoare neagră (0,20-0,40 m) au apărut sporadic fragmente ceramice Coţofeni slab conservate, foarte friabile. În continuare, am procedat la deschiderea unei casete notată C1/1999 cu dimensiunile de 4 X 3 m, dispusă la sud de cele două secţiuni, în zona de joncţiune a acestora şi în imediata apropiere a aglomerării de morminte din campania precedentă. În această zonă, la adâncimea de 0,30-0,40 m, au fost descoperite 5 morminte de inhumaţie (am efectuat numerotarea acestora începând cu M5, pentru a ţine cont de cele de anul trecut) pe care le vom descrie în cele ce urmează: M5 – scheletul unui copil, aşezat în poziţie chircită, pe partea dreaptă, orientat SV-NE; s-au păstrat doar craniul şi oasele lungi; M6 – este scheletul dezmembrat al unui adult, din care s-a descoperit doar craniul şi părţi din oasele lungi; M7 –scheletul unui adult, dezmembrat, aşezat "împachetat", coastele şi vertebrele fiind prinse sub craniu şi oasele picioarelor; M8 – este un mormânt dublu, format din scheletele a doi adulţi, dezmembraţi şi aşezaţi "împachetaţi"; M9 – mormânt ce intră în profilul de sud-est, după câte se pare fiind vorba tot despre scheletul dezmembrat al unui adult. În jurul acestor morminte au fost descoperite, în număr mic, fragmente ceramice Coţofeni, foarte slab conservate; acestea nu pot fi considerate însă drept inventar al vreunui mormânt, ele făcând parte din stratul subţire de locuire de pe acest platou şi ajungând în preajma scheletelor odată cu îngroparea acestora. În stadiul actual al cercetărilor, considerăm că acest grup de înmormântări face parte din categoria necropolelor plane de inhumaţie, datorită faptului că nu se observă alte urme antropice. Oricum, credem că înmormântările s-au făcut în aceeaşi perioadă istorică, neobservându-se diferenţe de ritual. La fel, nu s-au putut observa gropi individuale sau colective de morminte, acestea fiind depuse la mică adâncime. Nu excludem totuşi posibilitatea ca aceste morminte să facă parte dintr-un tumul de pământ care, în timp, datorită erodării, să nu mai fie vizibil. Datorită faptului că până în momentul de faţă nu a fost surprinsă - pe baza inventarului – o datare directă a necropolei, nu putem presupune decât fie o contemporaneitate între morminte şi aşezare, fie mai probabil, o datare post Coţofeni III a necropolei, care prin elementele de rit şi ritual funerar îşi găseşte perfecte analogii în orizontul bronzului timpuriu I din Transilvania.