Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Capidava | Comuna: Topalu | Judeţ: Constanţa | Punct: Cetate | Anul: 1999

Anul   1999
Epoca
Epoca romană târzie (sec. IV - VIII);
Epoca medievală timpurie (sec. X - XIII);
Epoca medievală (sec. XIII -XVIII)
Perioade
Epoca bizantină;
Epoca medievală mijlocie
Categorie
Apărare (construcţii defensive)
Tipuri de sit
Cetate
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Constanţa
Localitate   Capidava
Comuna   Topalu
Punct
Cetate
Sector   Sectorul de Est al cetăţii
Toponim   Capidava
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Covacef Zaharia
Dobrinescu Ionuţ Cătălin
Florescu Radu
Georgescu Nicolae
Miron Costin
Opriş Ioan Carol
Cod RAN    63063.01
Raport În campania din anul 1999 din sectorul de est al cetatii Capidava am continuat cercetarea în câteva din încaperile descoperite pâna acum, respectiv C.8, C.7, C.10 si C.9. În acelasi timp au fost deschise trei noi carouri, perpendicular pe zidul de SV al incintei, si în continuarea încaperii C.1, si anume: O.76-77, P.76-77 si Q.76-77, cu mentiunea ca au dimensiunile de 4 x 6 m.
În privinta constructiilor, campania din vara trecuta a adus noi lamuriri privind succesiunea realizarii zidurilor - din temelii sau reparatii -, mai ales ca au fost descoperite noi ziduri apartinând constructiilor deja evidentiate.
Încaperea c.8, situata pe latura de nord-est, a fost construita la sfârsitul sec.V - începutul sec.VI, prin ridicarea unui zid în capatul de NE al încaperii C.7; noua constructie, cu dimensiunile de 6.40 x 5 m, era adosata zidului de incinta, iar cele doua compartimente care o compun ridica probleme diferite legate, în primul rând de etapele constructive. În aceasta încapere ne-am adâncit foarte putin. S-a scos mult material ceramic, fragmentar, sticla, o moneda din bronz (ilizibila) si un pieptene din os, bilateral, deasemeni fragmentar.
Cercetarea din încaperea C.7, formata deasemeni din doua compartimente, a însemnat adâncirea în stratul de incendiu. Grosimea acestuia, faptul ca apar pe toata suprafata încaperii - dar nu la aceeasi adâncime - bârne cazute si arse, ridica întrebarea daca aici este vorba de un singur incendiu, devastator, sau mai multe, succesive, fapt care nu a îngaduit înlaturarea tuturor urmelor, recurgându-se la nivelari rapide. Si, probabil, tot în urma acestor incendieri s-a restrâns spatiul încaperii.
Aceeasi situatie am întâlnit-o si în celelalte încaperi: C.5 (cercetata mai demult), C.6, C.9 si C.10.
Materialele recuperate din sapatura pastreaza urmele acestor incendii.Sticla - fragmente de pahare, cupe sau geamuri - este deformata; piesele ceramice (amfore, oale, cani, ulcioare, opaite etc.) - si ele fragmentare -, devin adeseori greu de reconstituit daatorita arderii secundare; acelasi lucru se întâmpla si cu piesele din metal - bronz sau fier -, multe dintre ele cu greu mai putând fi identificate (atât datorita starii fragmentare în care au fost gasite, cât si, mai ales, daatorita deformarilor provocate de incendii).
Sa amintim dintre materialele descoperite în încaperea C.7: o candela din ceramica (ît.7,5 cm, d.gura 8,4 cm); un lacat din fier si bronz, de forma circulara (d.4,8 cm, gr.1,7 cm); un manson din fier de la o unealta; un fragment din fier de la o platosa (?);o fusaiola; o aplica din bronz; si o moneda din bronz atribuita lui Arcadius/ Honorius/ Theodosius, de tipul SALUS REIPUBLICAE, a.393-395.
Încaperii C.10 - a carei constructie am plasat-o în a doua jumatate a sec.IV - începutul sec.V - îi fusesera dezvelite doar doua ziduri (cel de SV si cel de SE, unde era practicata si intrarea). În jumatatea de NV a încaperii era un strat gros de darâmatura, nivelata, deasupra careia a fost gasita o locuinta medieval-timpurie; înlaturarea acestora a condus la dezvelirea zidului de NV al încaperii C.10. Si aici stratul de incendiu este destul de consistent, pe suprafata încaperii gasindu-se mai multe bârne arse. Materialele arheologice scoase din sapatura sunt afectate de arderea secundara. Dintre acestea citam: o amfora, cu caneluri si coaste, lucrata din pasta bej (pe gât si pe umar se conserva parti din litere realizate cu vopsea rosie), cu baza concava cu "umbo"; o oala lucrata din pasta cenusie, cu corpul globular, care are la interior urme de fier; un ulcior cu corp ovoidal, din pasta cenusie; un accesoriu de car (?) din fier; un butuc de roata din fier la care partea lemnoasa a axului a ars; fragmente dintr.o balanta de bronz si mai multe monede. Cea mai veche moneda (din sase au fost identificate trei) apartine lui Tiberiu, Caligula sau Claudiu I (oricum nu poate fi legata de nivelul pe care a fost gasita); urmatoarea este de la Valentinian I (a.366-367), cea de a treia, o jumatate de follis, este de la Justinian I, batuta la Constantinopol, a.547/48. Sa mai mentionam ca tot aici a fost gasit un stâlp miliar, fragmentar, utilizat la repararea zidului de SV al încaperii, pe la mijlocul sec.V.
Sapatura din carourile P.74 si P.75 a urmarit sa surprinda zidul de SV al încaperii C.9; deja aparuse în caroul P.74 continuarea zidului de NV pe o lungime de 2 m. Dupa înlaturarea unui strat foarte gros de darâmaturi din caroul P.75, am ajuns pe un nivel de incendiu care continea si bârne arse, surprinzând, destul de degradat, continuarea zidului ce SV al C.9.
În carourile deschise în aceastî campanie sapatura ne-a oferit urmatoarea situaatie:
- în caroul Q.76-77 au fost descoperite patru locuinte medieval-timpurii, notate B.1/99 - B.4/99. Doua dintre acestea, respectiv B.1/99 si B.2/99 continua, probabil, si în caroul R.76-77 (neabordat înca); locuinta B.3/)) continua si în caroul P.76 unde i-a fost dezvelit un colt; latura dinspre NV a celei de a patra locuinte (B.2/99), care ar fi trebuit sa fie descoperita în caroul P.77, fie a fost distrusa, fie va aparea la un alt nivel;
- în caroul O.76-77, situat în continuarea încaperii C.1, am gasit multa darâmatura, constând din caramizi, chirpici, tigle si olane, dispuse în straturi si vizibil nivelate în perioada medieval-timpurie, printr-un strat de pietris care formeaza un fel de pavaj ce continua si în caroul P.76-77.
Au fost recuperate de aici atât materiale de constructie (tigle, olane, chirpici, dar si bucati mari de tencuiala), cât si materiale ceramice. Între acestea din urma citam: o amfora ovoidala cu peretii foarte grosi; o amfora cu striuri (partial restaurata), care are pe umar o inscriptie facuta cu vopsea rosie (din care se mai conserva doua bare verticale) si un X zgrafitat; o toarta antropomorfa de la un opait (identic cu un model descoperit la Edificiul roman cu mozaic din Constanta).
Campania din 1999 a reconfirmat supozitia distrugerilor care s-au succedat în secolele V-VI.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu