Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Ovidiu | Judeţ: Constanţa | Punct: Fortificaţia romano-bizantină | Anul: 1994

Anul   1994
Epoca
Epoca romană târzie (sec. IV - VIII)
Perioade
Categorie
Apărare (construcţii defensive)
Tipuri de sit
Fortificaţii
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Constanţa
Localitate   Ovidiu
Comuna   Ovidiu
Punct
Fortificaţia romano-bizantină
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
Cod RAN    60696.01
Raport A. Zona extramuros a fortificaţiei
Cercetările arheologice s-au practicat în zona de vest a fortăreţei, în vederea depistării eventualelor instalaţii defensive, a aşezării civile şi necropolei.
Precizăm că terenul vizat prezintă încă la suprafaţă pe o lungime de cca. 100 m. de-a lungul incintei, urme arheologice constând în pietre mici şi mijlocii dizlocate din ziduri, fragmente de ţigle şi cărămizi. La o distanţă de 30-35 m. de incinte de vest, au fost deschise 10 secţiuni având dimensiunile iniţiale de 6 x 2 m., lărgite ulterior, la nevoie, prin casete, de 8 x 4 m. În secţiunile nr. 2 şi 5, a fost depistat apeductul ce aproviziona fortăreaţa şi alte aşezări învecinte, până la Tomis (datele necesare formează obiectul unei comunicări separate); cea mai interesantă descoperire ne-a fost furnizată de secţiunea nr. 7, unde a apărut un edificiu de formă dreptunghiulară, având dimensiunile interioare 4,20 x 3,80 m., iar cele exterioare 6,10 x 5,10 m. Intrarea era practicată pe latura de sud şi avea lăţimea de 1 m.
Zidurile, care se păstrează pe înălţimea maximă de 1 m., sunt lucrate din pietre mici şi mijlocii, îngrijit aşezate şi lipite între ele cu pământ. Grosimea lor variază între 0,60 şi 0,70 m.; în colţul de S-E a fost descoperită o vatră având dimensiunile 1,25 x 0,70 m., pe care se mai păstrau pietrele destinate susţinerii vaselor. În mijlocul locuinţei, a fost găsit un bloc masiv de piatră (0,80 x 0,40 x 0,21 m.) care servea probabil, pentru susţinerea stâlpului central al acoperişului lucrat probabil în două etape (în interior s-au găsit olane fragmentare).
Materialul arheologic recuperat este format din numeroase fragmente ceramice de amfore de capacitate medie şi mare, de diferite tipuri, precum şi vase fragmentare de uz, (farfurii, castroane, boluri cu margine verticală) unele dintre ele de calitate superioară, probabil piese de import. În stadiul actual al documentării noastre, credem că edificiul era folosit pentru depozitarea proviziilor (horreum) în secolele II-III p.Chr.

B. Apeductul de la Ovidiu

Au fost executate şase secţiuni şi casete pe traseul apeductului în porţiunea sa de la vest de burg. Cu acesta ocazie au fost verificate datele de ordin constructiv şi s-au căutat noi elemente de datare a apeductului. Într-o casetă a apărut o vatră ce suprapune apeductul, iar în alta, la nivelul acoperişului boltit al conductei au fost găsite 10 cranii umane.
A fost cercetat parţial un cămin de vizitare păstrat pe întreaga sa înălţime, având lipsă numai capacul. Cercetările vor continua şi în 1995.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu