|
Anul |
1994 |
|
Epoca |
Epoca medievală (sec. XIII -XVIII)
|
|
Perioade |
|
|
Categorie |
Religios, ritual şi funerar
|
|
Tipuri de sit |
Biserică
|
|
Localizare pe hartă |
Localizează pe harta României |
|
Judet |
Brăila |
|
Localitate |
Brăila |
|
Comuna |
mun. Brăila |
|
Punct |
Cartier Biserica Veche |
|
Sector |
|
|
Toponim |
|
|
Persoane implicate și instituții |
|
|
Cod RAN |
42691.06
|
|
Raport |
Activitatea de restaurare-consolidare a Bisericii "Sf. Arhanghel Mihail" din Brăila, vechi mecet otoman până în 1834, a dat Muzeului Brăilei posibilitatea să întreprindă două cercetări arheologice de salvare şi nu cercetări sistematice cum ar fi fost necesar.
Biserica este situată în piaţa centrală a Brăilei. Cercetările arheologice s-au desfăşurat atât în jurul edificiului, cât şi în interiorul său. S-au deschis 9 secţiuni, însemnând 105 m.p.
Până în prezent au fost scoase, identificate, următoarele complexe:
31 morminte creştine de înhumaţie, 1 groapă în care au fost depuse 15 cranii umane (calotele craniene fără mandibule), 1 groapă de var, 4 gropi în care s-au găsit în special oase de animale, 3 edificii de la care s-au mai păstrat fundaţiile din piatră nefasonată şi o parte din elevaţie.
Cele 31 de morminte provin de la o necropolă creştină databilă în sec. XV (până în prezent este a doua necropolă medievală descoperită la Brăila). Din cele 31 morminte, doar 14 s-au păstrat întregi, restul fiind deranjate în sec. XIX şi în sec. XX când s-au efectuat lucrări la biserica creştină. În mormintele nederanjate am întâlnit următoarea situaţie: defuncţii erau depuşi în sicrie (identificate datorită urmelor de lemn putrezit şi a piroanelor de fier oxidate), întinşi pe spate, cu mâinile pe piept şi cu faţa la răsărit. Nu s-au găsit obiectele inventar sau ofrande (doar două cazuri s-au recuperat resturi de la nasturi din bronz).
În actualul stadiu al cercetărilor, putem emite următoarea ipoteză cu privire la cele 3 edificii:
a). Biserica "Sf. Arhanghel Mihail" este un fost mecet, care a funcţionat ca atare până în 1831, ulterior ea a fost dezvoltată cu un altar şi un pronaos realizate în două etape constructive.
b). Mecetul a fost construit probabil la începutul sec. XVIII, când a cunoscut poate şi o extindere mai mare înspre nord, unde ar fi putut fi şi minaretul.
c). În sec. XVIII, odată cu construcţia mecetului s-au distrus zidurile celui de-al treilea edificiu cu temelie din piatră, a cărui funcţiune nu o putem preciza; dacă îl raportăm la necropola creştină cu care este legată, putem presupune deocamdată, a fi o biserică.
|
|
Rezumat |
|
|
English Abstract |
|
|
Bibliografie |
|
|
Note Bibliografice |
|
|
Sursa |
Cronica cercetărilor arheologice din România |
|
Editor |
CIMEC |
|
Limba |
RO |
|
|
