Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Geoagiu-Băi | Judeţ: Hunedoara | Anul: 1999

Anul   1999
Epoca
Epoca romană timpurie (sec. I - III);
Epoca medievală timpurie (sec. X - XIII);
Epoca medievală (sec. XIII -XVIII)
Perioade
Epoca romană;
Epoca medievală mijlocie
Categorie
Domestic
Tipuri de sit
Exploatare/carieră
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Hunedoara
Localitate   Geoagiu-Băi
Comuna   Geoagiu
Punct
Sector   
Toponim   Germisara
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Ferencz Iosif Vasile
Pescaru Adriana
Pescaru Eugen
Rădeanu Virginia Maria
Cod RAN    89632.01
Raport În lunile septembrie-octombrie 1999 s-au efectuat săpături de salvare în vederea eliberării de sarcină istorică a unui teren aflat pe teritoriul staţiunii balneoclimaterice Geoagiu-Băi, jud. Hunedoara, în imediata apropiere a ruinelor complexului termal roman. Cu acest scop au fost trasate trei secţiuni, numite convenţional S1, S2 , respectiv S3.
S1 (10x1,5m) este orientată aproximativ pe direcţia E-V, în funcţie de conformaţia actuală a terenului şi se află la N de mamelonul de calcar în care a fost săpat complexul termal roman, la aproximativ 50 m de cota maximă.
În marginea estică a secţiunii, la aproximativ 0,20 m, sub glie a fost surprinsă stânca nativă, pe profil putându-se observa mai multe nivele de amenajare succesive, notate cu 1, 2 şi 3. 1, este un strat de ciment de culoare albă ce suprapune un nivel nisipos de culoare cafeniu închis – 2 şi imediat dedesubt un altul de o culoare gălbui deschis – 3, în care pot fi remarcate urme de cărămidă. Toate cele trei nivele corespund construcţiei sau unor amenajări ulterioare ale unor clădiri moderne.
Inventarul arheologic găsit în zona primilor trei metri este deosebit de sărac, constând exclusiv din materiale de construcţie. Între metrii 3 şi 4,30, la numai câţiva centrimetri sub sol a fost surprinsă o amenajare medievală reprezentând un canal de scurgere a apei termale. Acesta a fost realizat din plăci de gresie aşezate pe cant, în tehnica foliajului. Pe plan, canalul este notat cu litera C. Între pietrele care îl alcătuiesc a fost găsit material ceramic precum şi un obiect din os.
În partea de V a lui C, la adâncimea de 0,90 m a fost surprins un alt canal pentru drenarea apei termale, datat probabil în epoca romană (pe plan CR), săpat în stâncă. Nivelul canalului roman a fost suprapus la un moment dat de un strat de lavă calcaroasă rezultată în urma unei erupţii scurse pe pantele mamelonului, antrenând simultan o serie de materiale arheologice reprezentate în majoritate de fragmente ceramice medievale.
Spre partea vestică a S1 stratigrafia a fost deranjată de rădăcinile unui arbore. În acest spaţiu au fost descoperite câteva piese arheologice între care se remarcă un inel de bronz cu decor datând probabil din evul mediu, o monedă puternic corodată şi o jumătate de mărgea din sticlă.
S2 (8x1,5m) a fost trasată la N de precedenta, fiind paralelă cu S1. Atât stratigrafia cât şi materialul arheologic găsite aici sunt mult mai sărace decît în S1. Între nivelul gliei şi cel al stâncii native, aflată la o adâncime de numai cca 0,15m faţă de aceasta, se succed două straturi de amenajare. Primul se datează în a doua jumătate a secolului XX, din el recoltându-se printre altele o monetă emisă în anul 1955, câteva bidoane de plastic şi un ceas electronic! Cel de al doilea ne-a furnizat o monetă datată în anul 1895. Canalul medieval surprins în S1 se continuă şi în S2 între metrii 2,20 şi 3,20, avînd desigur acelaşi aspect ca şi porţiunea dezvelită anterior.
În ansamblu, S2 confirmă situaţia stratigrafică înregistrată de prima secţiune şi concluzia că stratigrafia în această zonă a fost puternic deranjată de intervenţiile moderne din timpul lucrărilor de construire a staţiunii balneoclimaterice actuale Geoagiu Băi sau de foraje geologice. Exemple în acest sens sunt groapa de formă circulară (pe plan notată cu F) surprinsă în partea de est a secţiunii şi o bordură de alee modernă ce apare pe planul secţiunii aproximativ oblică faţă de peretele de sud.
S3 (8x1,5m) este orientată pe direcţia NV-SE, având ca limită la NV aleea ce duce în prezent spre vila Vlad. Stratigrafia constatată în această secţiune este asemănătoare cu cea din S2. Sub nivelul vegetal se află un strat deosebit de sărac în materiale arheologice, de culoare brun închis, afânat. Acesta suprapune un altul de culoare gălbuie, nisipos şi deosebit de compact şi lipsit de materiale arheologice. La numai 0,25-0,30 m am atins stânca nativă. Singura structură găsită în secţiunea de faţă este, aşa cum se poate observa şi pe plan, un canal-rigolă de dată recentă, care o străbate pe lăţime.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu