Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Sebeş | Judeţ: Alba | Punct: str. Mihai Viteazu nr. 37 (Casa Holeanca) | Anul: 1999

Anul   1999
Epoca
Epoca medievală (sec. XIII -XVIII)
Perioade
Epoca medievală mijlocie
Categorie
Domestic;
Neatribuit
Tipuri de sit
Locuire
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Alba
Localitate   Sebeş
Comuna   Sebeş
Punct
str. Mihai Viteazu nr. 37 (Casa Holeanca)
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Simina Nicolae Marcel Muzeul Municipal "Ioan Raica" Sebeş
Cod RAN    1883.03
Raport În primăvara anului 1999, efectuarea unor lucrări de construcţie a unui imobil în Sebeş, str. Mihai Viteazu nr. 37 ("Casa Holeanca")(n.1), au prilejuit, după săparea mecanică a suprafeţei de fundare (14x7 m), efectuarea unor observaţii arheologice. Situată în exteriorul cetăţii, la 18 m. de latura de est, zona nu face parte din categoria celor care implicau în prealabil eliberarea de sarcină istorică (n.2) (Fig. 1). Demersul arheologic s-a rezumat în cazul de faţă la recuperarea unor materiale arheologice şi la desenarea stratigrafiei verticale, respectiv a profilului de nord din zona excavată.
Suita stratigrafică verticală înregistrată are la bază solul viu, reprezentat prin pietrişul nativ. La metrul nouă peste pietriş, au fost identificate resturile unui zid de piatră de râu legat cu mortar de o slabă calitate. Prezenţa zidului a determinat modificarea coloanei stratigrafice înregistrate de ambele părţi ale acestuia. În zona primilor cinci metri, lângă zidul de piatră, peste solul viu, s-a constatat existenţa unui strat de pământ negru amestecat cu resturi de podea din lut, arsură şi sporadice fragmente ceramice. Acest strat a fost deranjat parţial de un nivel de pământ şi piatră, bogat în resturi de mortar. Stratigrafia înregistrată după metrul nouă, are la bază pietrişul nativ care este suprapus de un strat de lut galben curat. Urmează un nivel de pământ negru, cu sporadice urme arheologice, fără urme de mortar sau piatră şi care între metrii 10 şi 14 se adânceşte în solul galben 0,30 m. Nivelul negru este succedat în parte de un strat subţire de pietriş. Peste stratul de pietriş se află un nivel de depunere subţire de pământ negru, urmat de un strat de pietriş relativ constant ca grosime. Coloana stratigrafică continuă printr-un strat masiv de pământ cenuşiu amestecat cu nisip. Acesta este suprapus de un nou strat de umplutură de pământ de culoare cenuşie care este deranjat de un strat de pietriş amestecat cu cărămizi, iar mai apoi de resturile unei fundaţii din beton (Fig. III).
Materialul arheologic descoperit se rezumă la câteva fragmente ceramice (nr. Inv. A. 6335) care provin din stratul de pământ negru amestecat cu resturi de podea şi care a fost surprins lângă zidul de piatră. Ca tip de vas se întâlneşte cana cu gura lobată (n. 3) (Fig. II).
Cele mai vechi urme de cultură materială de la Sebeş – "Casa Holeanca", aparţin perioadei medievale şi provin din stratul de pământ negru în care s-a început amenajarea unei locuinţe. Aceste lucrări nu au fost finalizate, iar în imediata apropiere ridicându-se o nouă construcţie din piatră de la care s-a păstrat fundaţia unui parament. Perioadei de funcţionare a noii construcţii îi corespund şi două nivele de pietriş, respectiv de amenajare a curţii interioare a acesteia. Dacă momentul ante-quem de ridicare a construcţiei nu poate fi precizat, în schimb cel post-quem poate fi pus în corelaţie cu anul 1387 când se obţine de la regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg, dreptul de a ridica în jurul Sebeşului un zid de piatră (n. 4). Sistemul defensiv ridicat la Sebeş trebuie să fi determinat şi efectuarea unor lucrări de sistematizare a oraşului, printre ele se înscrie şi renunţarea la unele construcţii situate în exteriorul noii incinte a cetăţii. Într-un asemenea context s-a produs demantelarea construcţiei de piatră şi eliminarea fundaţiei de parament ce servea ca pandant al zidului surprins arheologic. Lucrările respective au fost succedate de ridicarea unei noi incinte a cetăţii, fapt sesizat arheologic prin identificarea unor urme de la construcţia acesteia. Ulterior, în epoca modernă, cetatea a început să-şi piardă din atribuţiile sale defensive, fapt pentru care s-a trecut la nivelarea şanţului de apărare. Din această perioadă au fost surprinse o serie de straturi de umplutură moderne şi contemporane care nu prezintă interes din punct de vedere arheologic.
Cercetarea arheologică de la Sebeş – "Casa Holeanca" este prima investigaţie arheologică întreprinsă imediat în exteriorul cetăţii locale şi a avut drept rezultat surprinderea unei locuinţe orăşeneşti care a fost demantelată probabil cu prilejul ridicării în anul 1387 a unei incinte de piatră în jurul oraşului medieval.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu