Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Şimleu Silvaniei | Judeţ: Sălaj | Punct: Observator | Anul: 1999

Anul   1999
Epoca
Neolitic, eneolitic, tranziţie la bronz;
Epoca bronzului;
Hallstatt;
Latene;
Epoca medievală timpurie (sec. X - XIII);
Epoca medievală (sec. XIII -XVIII)
Perioade
Neolitic;
Epoca medievală mijlocie;
Epoca bronzului;
Epoca bronzului timpuriu;
Hallstatt;
La Tène
Categorie
Domestic
Tipuri de sit
Aşezare fortificată
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Sălaj
Localitate   Şimleu Silvaniei
Comuna   or. Şimleu Silvaniei
Punct
Observator
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Băcueţ-Crişan Dan
Băcueţ-Crişan Sanda
Bejinariu Ioan
Pop Horea Dionisiu
Cod RAN    139893.01
Raport Cunoscut în literatura istorică de specialitate datorită descoperirii, în anul 1964 , a unui tezaur de monede de tip Dyrrhachium, punctul Observator este amplasat pe platourile superioare ale Măgurii Şimleului, complex de dealuri situat la nord de oraşul Şimleul Silvaniei. În urma unor cercetări de teren de la începutul deceniului în acest punct a fost identificată o aşezare fortificată hallstattiană cu suprafaţa de aprox. 35 ha, cu un plan adaptat configuraţiei terenului.Vechea fortificaţie hallstattiană a fost refolosită în mai multe rânduri şi în maniere diferite în epoca dacică şi în evul mediu timpuriu. Debutul unui amplu plan de cercetare a complexului de locuiri din spaţiul Măgurii Şimleului cât şi intenţia de a lămuri evoluţia cronologică a fortificaţiei de la Observator a impus deschiderea unui şantier de lungă durată în acest punct. Până în prezent s-au desfăşurat patru campanii de săpături arheologice (1994,1995,1996, 1999) prin şase secţiuni de verificare : S1/1994(227/ 2 m orientată S-N), S2/1994(10/2m orientatăS-N ), S3/1994(27/1,5m orientată E-V), S1/1995(16/2m orientată S-N ), S1/1996(35/1,5m orientată aprox. V-E),S1/1999 ( 14/2m, orientată S-N ) şi două casete : C1/1999 şi C2/1999 ( 8/3,5m, respectiv 8/2,5m, orientate S-N ) care au decopertat 721 mp din sit în care au apărut 100 gropi ( 46 preistorice, 54 dacice ), 11 locuinţe ( 5 preistorice, 6 dacice ), 6 cuptoare şi 2 vetre dacice. Au fost surprinse, deocamdată,trei elemente dacice de fortificaţie, constând în şanţuri masive, prevăzute cu valuri cu palisade, care separă cca. 4 ha. din zona mai înaltă a fortificaţiei hallstattiene. Cele trei valuri sugerează faze de a extindere a spaţiului fortificat.Valul intermediar a fost dezafectat la o dată greu de precizat, pe când celelalte două au funcţionat până la momentul părăsirii zonei, suferind însă ajustări în timp.

Campania anului 1999 (5-28 iulie ) a constat în primul rând în continuarea secţiunii-magistrale S1/1994 ( lată de 2m, orientată S-N, pornind de la cota maximă a Măgurii Şimleului-597m ) care a fost prelungită, spre Nord, cu 30m x 3m (m197-m227). Au fost decopertate şi două casete paralele cu S1/1994, la 0,5m distanţă Vest, în dreptul m142-150 ai acesteia: C1/1999 (8x3,5m) şi C2/1999 (8x2,5m) paralele între ele şi despărţite de un martor de 0,5m lăţime, orientate S-N, precum şi o secţiune S1/1999 (14x2m, orientată S-N), trasată paralel cu S1/1994, la 9m Est, cu m 0 în dreptul m 146 al magistralei. Toate acesta săpături, însumând 106mp decopertaţi, au fost executate pentru cercetarea unei zone unde anterior apăruseră complexe din Bronzul Timpuriu şi Târziu precum şi elemente de fortificaţie atribuite perioadei medievale timpurii( sec. X). Complexele descoperite constă în locuinţe (2 hallstattiene, 5 dacice ), cuptoare (4 dacice) şi gropi ( 20 preistorice, 17 dacice).
Descoperirile preistorice
Cele mai vechi descoperiri aparţin epocii neolitice (cult. Starcevo-Criş). Materialele de acest tip sunt însă foarte rare, ceea ce indică o locuire sporadică. Au apărut şi câteva fragmente Coţofeni, precum şi materiale ceramice aparţinând Bronzului Timpuriu. Ceramica din Bronzul Timpuriu prezintă atât elemente caracteristice descoperirilor acestei perioade din nord-vestul României cât şi celor din zona podişului Transilvaniei. Perioada Bronzului Mijlociu este reprezentată de materiale ce indică prezenţa culturii Wietenberg . În campania anului 1999 nu au apărut complexe din epocile mai sus menţionate.
Au fost cercetate 9 complexe (gropi) aparţinând Bronzului Târziu. Majoritatea aveau ca inventar 1-3 vase întregibile ,fragmente de la alte vase,fragmente de greutăţi piramidale din lut, etc. Interesantă este lipsa oaselor din aceste gropi. Toate aceste complexe aparţin grupului Cehăluţ care este caracteristic zonei dintre Crasna şi Barcău în Bronzul Târziu.
Primei vârste a fierului îi aparţin 13 complexe (11 gropi şi două locuinţe). Majoritatea complexelor hallstattiene au apărut în secţiunea S1/1994 mai jos de talpa exterioară a palisadei hallstattiene. Acest fapt dovedeşte că palisada hallstattiană în această zonă nu avea un şanţ în faţă, iar terasa unde anterior (1996) presupuneam existenţa unui şanţ reprezenta de fapt o zonă cu locuinţe, amenajări gospodăreşti şi gropi rituale.

Descoperirile de epocă dacică (sec.I î.e.n.)
Complexe aparţinând epocii dacice au apărut în toate suprafeţele investigate. Pe o terasă amenajată într-unul din fragmentele melcate ale vechii aşezări fortificate hallstattiene au fost investigate parţial în anul 1996 şi 1999, prin trasarea secţiunii S1/1994 ( între m202-212 ) , urmele unei construcţii ( în exteriorul fortificaţiei) probabil patrulatere cu o încăpere foarte probabil absidată adosată primei, care ar putea avea o funcţionalitate sacră. În afirmaţia noastră ne bazăm pe prezenţa, în interiorul absidei, a unei gropi în care, central, a fost depus un cap uman fără mandibulă. Cercetările viitoare cât şi inventarul construcţiei vor putea aduce noi şi importante informaţii în acest sens, fiind obligatorie o extindere a săpăturii arheologice. Celelalte construcţii dacice sunt fie şoproane, fie locuinţe puţin adâncite prevăzute cu vetre sau cuptoare. În afară de groapa cu craniu uman (G68) celelalte sunt fie gropi de provizii, fie menajere.
Inventarul arheologic dacic descoperit este destul de bogat constând în ceramică lucrată mai ales cu mâna, dar şi la roată, fragmente de situle cu grafit în pastă (2), importuri celtice pictate (5 frg.), creuzete (4), prâsnele de fus (3), piese de joc (55). Au fost descoperite şi unelte sau ustensile din piatră, râşniţe (4 frg.), frecătoare din cuarţit (5), cute (3). În patru complexe a fost identificată şi zgură de fier şi bronz.
Piesele din fier se regăsesc în repertoriul cunoscut: cuţite (3), vârfuri de lance (1), dălţi (1), încuietoare (1), verigă de zăbală (1), cataramă (1). Din bronz au fost descoperite un ac de cusut, o verigă, table, sârme şi un deosebit de bine conservat ataş de situlă reprezentând doi delfini stilizaţi ( identificat în construcţia presupusă sacră).
Descoperirile medievale
În secţiunea S1/1999 cu dimensiunile de 14x2 m trasată peste şanţul fortificaţiei şi peste zona de acces în interiorul acesteia (porţiune de pământ cruţat), au fost surprinse câteva elemente ce aparţin de fortificaţia medievală timpurie din acest punct. La adâncimea de -0,35 respectiv -0,40 au apărut urmele a două bârne de lemn dispuse paralel una faţă de cealaltă, bârne ce reprezintă tălpile palisadei de lemn a fortificaţiei. Alături de aceste elemente au mai fost conturate şi câteva gropi ale stâlpilor de lemn ce susţineau construcţia defensivă. În faţa celor două tălpi de palisadă spre exterior, au fost surprinse şi urmele unor stâlpi ce ar putea proveni de la un turn.
Materialul arheologic descoperit constă în fragmente ceramice de la oale fără toarte lucrate la roata înceată sau rapidă. O mare parte din fragmentele ceramice sunt ornamentate cu benzi de linii drepte, benzi de linii în val sau cu mici şiruri paralele de incizii realizate cu piaptănul dispuse vertical. Materialul arheologic recoltat, argumentează datarea fortificaţiei medievale timpurii din acest punct, în secolul X, posibil începutul sec. XI.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu