Balaci | Judeţ: Teleorman | Punct: Ruinele Curţii lui Constantin Bălăceanu | Anul: 2000
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Raport ID:
1011
Anul cercetarii:
Perioade:
Evul Mediu; Monumente - Restaurare;
Epoci:
Evul Mediu; Monumente Restaurare;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive); Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire;
Cod RAN:
| 152001.02 |
Județ:
Teleorman
Unitate administrativă:
Balaci
Localitate:
Balaci
Punct:
Ruinele Curţii lui Constantin Bălăceanu
Localizare:
| 152001.02 |
Lista Ilustrațiilor - 5
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Constantinescu | Nicolae | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Mirea | Pavel | participant | Muzeul Judeţean Teleorman |
| Predoi | Veronica | participant | Muzeul Judeţean Teleorman |
Raport:
Satul Balaci se află la limita de NV a judeţului Teleorman, pe un platou ondulat, străbătut de pârâul Burdea, care şi dă numele său câmpiei de SV a Munteniei: Găvanu - Burdea. La Balaci este leagănul familiei boierilor Bălăceni, ale căror origini se pierd în vremea domniei lui Mircea cel Bătrân.
Ceea ce astăzi poartă numele de "Curtea Bălăcenilor" sunt ruinele unei reşedinţe boiereşti de mari dimensiuni, pe măsura ambiţiei voievodale a ctitorului, aga Constantin Bălăceanu, ginerele lui Şerban Cantacuzino. Ansamblul este format din fostul paraclis, devenit biserica de mir a satului, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului", iar la aproximativ 100 m distanţă, pe cealaltă parte a actualei şosele naţionale se află ceea ce a mai rămas din pivniţele impozantei case. Biserica, pe plan dreptunghiular, cu absida altarului poligonală şi decroşată, domină şi azi peisajul satului cu turla ei octogonală şi masivă. Sondajul efectuat în exterior, pe axul altarului nu este relevant din punct de vedere arheologic, el suprapunându-se pe o intervenţie din 1925 la fundaţie, iar dacă această subzidire îmbracă tot conturul lăcaşului, expertiza arheologică raportată strict la monument este ca şi nulă.
Obiectivele cercetării asupra pivniţelor au fost: datarea ruinei păstrate, configuraţia ei planimetrică, durata vieţuirii în cuprinsul fostei curţi. Pentru aceasta au fost practicate patru secţiuni, care au atins atât interiorul cât şi laturile de sud, de N şi de V ale construcţiei.
Secţiunea I, transversală pe direcţia N - S peste pivniţa mare, chiar pe aliniamentul stâlpului central păstrat, deşi a presupus un efort în plus pentru evacuarea umpluturii de gunoi mai vechi şi mai noi, a dovedit că reşedinţa de la Balaci se înscrie în tematica siturilor rezidenţiale din epocă şi reprezintă un tip mai complex, ea dezvoltându-se pe latura de N cu o altă construcţie. Toate secţiunile din zona nordică au permis cercetarea zidurilor care depăşeau aliniamentul de N al pivniţei mari - sau laturile de V şi E ale vechii case (secţiunile II, respectiv IV): în prima s-a dat de un zid gros de 1,18 m, în cea de-a doua grosimea atingând 1,28 m; capătul de N al secţiunii I, respectiv peretele de V au căzut chiar pe un racord al pivniţei cu un zid din cărămidă ţesută, demolat în parte până la soclul fundaţiei; stratul de demolare fiind limpede observabil prin cantitatea de moloz şi prin lentila acoperitoare de pământ brun-roşcat purtat.
De reţinut este faptul că cel puţin în zonele şanţurilor săpate nu s-a identificat o locuire medievală anterioară, fundaţia pivniţelor fiind aşezată pe un strat de humus negru, steril din punct de vedere arheologic.
În secţiunea IV, care interesează gârliciul, ascuns vederii sub depunerile aglomerate în acest spaţiu, a apărut zidul ce formează latura de S, nedecroşat, în continuarea peretelui sudic al pivniţei mari şi pe care se sprijinea bolta longitudinală. Pe partea opusă pivniţei mici s-a dat de peretele dărâmat al reazemului bolţii - precizându-se astfel sistemul de boltire al gârliciului, de tipul boltă cilindrică, precum şi de partea superioară a golului intrării în pivniţa mică, marcat în exterior de un lintel de piatră fasonată.
Materialul arheologic recoltat este sporadic şi inconsistent, chiar nesemnificativ pe alocuri. Lipsesc astfel, evident, semnele de locuire intensă în cuprinsul fostei curţi boiereşti.
Obiectivele următoarelor cercetări privind "Casa Bălăcenilor din Balaci" privesc identificarea compartimentării construcţiei de pe latura de N, clarificarea pantei gârliciului şi intrările în cele două pivniţe, identificarea celui de-al doilea stâlp central în pivniţa mare şi a unei eventuale scări de acces la foişor, pe latura sudică a casei. În perspectivă se intenţionează identificarea unor acareturi gospodăreşti, ziduri de incintă sau chiar a unui turn de pază - prin sondaje efectuate în locurile rămase libere, întrucât este posibil ca edificiile moderne să se fi suprapus peste alte construcţii ale vechilor curţi boiereşti.
În prezent, la comanda Ministerului Culturii este în curs de elaborare un proiect de consolidare şi degajare a ruinelor şi restaurare a bisericii.
Planşa 1