Jijila | Judeţ: Tulcea | Punct: Cetăţuie | Anul: 2001
CC BY-SA 4.0 Lista Ilustrațiilor - 3
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Simion | Gavrilă | responsabil | Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
Raport:
Obiectivul arheologic numit de localnici "Cetăţuia" sau "La movila popii Isac" se află pe teritoriul comunei Jijila, în zona izvoarelor pârâului Jijilei, la 9 km (în linie dreaptă) distanţă de localitate pe direcţia SV sau 12 km pe drumul de pământ de pe valea pârâului. Platoul cetăţii se află la altitudinea de 175 m dintre latitudinea 45o15’ şi longitudinea 28o15’.
Prin sondajul arheologic programat şi realizat s-a urmărit obţinerea unei documentaţii asupra acestei aşezări fortificate natural şi artificial.
Cercetarea de suprafaţă efectuată a avut ca rezultat stabilirea următoarelor precizări: platoul amintit are pantele de NV şi de NE abrupte, cu o verticalitate de peste 50°, iar cea de SE cu o înclinare mai puţin abruptă a fost excarpată de pe urma căreia a rezultat realizarea a două terase pe care s-au înălţat valuri de pământ artificiale.
Partea superioară a platoului prin care se realiza legătura cu restul teritoriului din jur a fost fortificată de la o pantă la alta cu trei valuri de pământ şi două şanţuri de apărare, realizându-se prin aceste lucrări un loc fortificat de cca. 5 ha.
Săpătura s-a efectuat printr-o secţiunea în suprafaţă de aproape 200 m.p. (184 m.p.) la o adâncime medie de -1/1,2 m. În cele 26 de gropi descoperite în secţiune şi la cele două locuinţe, adâncimea săpată ajunge până la -2 m.
Prin sondajul efectuat nu s-a putut obţine date de natură să clarifice care din suprafaţele cetăţii a fost cea mai locuită şi nici în ce perioadă istorică s-a realizat fortificarea acestei aşezări.
Documentaţia obţinută confirmă prezenţa unor comunităţi din ultima perioadă a bronzului târziu, care au aparţinut culturii Sabatinovka - Noua - Coslogeni. O documentaţie mai bogată ne-a dat-o materialele descoperite care aparţin culturii de tip Babadag, mai ales faza I, precum şi din celelalte două faze (II şi III). În aceeaşi măsură ne este documentată şi locuirea platoului în ultima perioadă hallstattiană (sec. VII - V a. Chr) de când apreciem să fi fost realizată şi fortificarea acestei aşezări.
Încadrarea cronologică amintită a fost determinată de materialul ceramic descoperit, grupat şi clasificat de cercetătorii culturii Babadag.