Vărădia | Judeţ: Caraş-Severin | Punct: Pustă | Anul: 2004
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Titlu raportului:
Cercetările arheologice de la Vărădia - "Pusta"
Anul cercetarii:
2004
Perioade:
Antichitate;
Epoci:
Epoca romană timpurie;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive);
Tipuri de sit:
Tip neprecizat;
Cod RAN:
| 54519.01 |
Județ:
Caraş-Severin
Unitate administrativă:
Vărădia
Localitate:
Vărădia
Punct:
Pustă
Localizare:
| 54519.01 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Bozu | Ovidiu | participant | Muzeul Banatului Montan, Reşiţa |
| Nemeth | Eduard Marius | responsabil | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
Raport:
Campania de săpături a anului 2004 în acest castru roman s-a desfăşurat între 20.08.-20.09, cu autorizaţia de săpătură nr. 149/2004, cu finanţare din partea MCC şi a MBM Reşiţa în valoare totală de 80.000.000 lei. Ea a avut ca scop principal investigarea zonei numită latus praetorii sinistrum, respectiv porţiunea castrului aflată în stânga – în cazul nostru la V - clădirii comandamentului, între aceasta şi zidul de incintă de V al fortificaţiei.
A fost astfel trasată şi săpată o secţiune orientată E-V, de la stradela aflată nemijlocit lângă peretele de V al principia până la zidul de incintă cu şanţul de apărare de pe latura de V a castrului. Secţiunea a avut lungimea de 75 m, lăţimea de 2 m, adâncimea fiind variabilă.
Principalele constatări arheologice au fost următoarele:
- locuinţa comandantului (praetorium) nu se afla în această fortificaţie nici în latus praetorii sinistrum, aşa cum ea nu a fost situată nici în latus praetorii dextrum1;
- ca şi în zona din dreapta clădirii comandamentului, în stânga acesteia se găseau cazărmi ale soldaţilor, orientate pe direcţia N-S. Cazărmile aveau pereţi din lemn (scânduri şi nuiele) tencuiţi cu chirpici, acoperişul fiind şi la acestea din lemn (şindrilă). Fiind investigată întreaga porţiune între principia şi incinta de V a castrului, s-a constatat că acest spaţiu se aflau trei cazărmi dispuse paralel;
- spaţiul alocat cazărmilor între stradelele paralele de pe direcţia N-S ale castrului (cardines) era de cca. 12 m, ca şi în latura simetric opusă celei investigate în acest an. Secţiunea din anul 2004 a oferit posibilitatea unei mai bune observări a situaţiei stratigrafice din marginile cazărmilor, constatându-se că stradelele au de ambele părţi mici şanţuri de drenare a apei pluviale, ceea ce mai reducea din lăţimea spaţiului alocat barăcilor cu cca. 1 m. Barăcile (cazărmile) aveau aşadar o lăţime de cca. 10-11 m;
- şi în acest an am constatat distrugerea prin foc a cazărmilor, care au avut doar o singură fază constructivă şi de locuire;
- materialul arheologic descoperit a fost destul de bogat; s-a remarcat în mod deosebit cantitatea foarte mare de bile de praştie din ceramică (peste 500), care au fost găsite în stratul de chirpici ars, adică stratul de dărâmătură al acestor barăci. Au mai fost găsite fragmente de pahare din sticlă albă şi verde, ornamentate, cuie şi scoabe din fier (din structura cazărmilor), un vârf de suliţă, ceramică comună de culoare cărămizie şi cenuşie (unele fragmente cu evidente urme de ardere secundară în incendiul cazărmilor). Au mai fost descoperite două monede din bronz, din care un as de la Domitian şi o monedă de tip "colonial", emisă de monetăria din Thessalonic în timpul împăratului Vespasian.
Campaniile viitoare se vor axa pe căutarea locuinţei comandantului în spatele clădirii comandamentului; de asemenea se va săpa în întregime o cazarmă din cele identificate, pentru a obţine o imagine completă a acesteia. Sperăm ca viitoarele săpături să conducă şi la elemente de identificare precisă a unităţii militare din castru.
Rezumat:
Săpăturile din anul 2004 au urmărit dezvelirea locuinţei comandantului fortului. Pentru acest scop a fost excavată o tranşee de 75 m lungime şi 2 m lăţime, orientată E-V pe latus praetorii sinistrum. Au fost descoperite trei barăci ale soldaţilor de aproximativ 10-11 m lungime orientate N-S. Acestea au avut doar o fază, au fost construite din lemn şi pământ şi au fost distruse prin incendiere. Materialele arheologice descoperite constau din bile de praştie din ceramică (peste 500), fragmente de sticlă albă şi verde provenite de la pahare, cuie şi scoabe din fier, ceramică comună de culoare cărămizie şi cenuşie şi două monede din bronz (una din timpul împăratului Domiţian şi alta din timpul lui Vespasian).