Războieni | Comuna: Ocna Mureş | Judeţ: Alba | Punct: Cetate | Anul: 1996
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Titlu raportului:
Cercetări arheologice la Războieni - Cetate
Raport ID:
345
Anul cercetarii:
Perioade:
Antichitate;
Epoci:
Epoca romană timpurie;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive);
Tipuri de sit:
Castru;
Cod RAN:
| 1856.01 |
Județ:
Alba
Unitate administrativă:
Ocna Mureş
Localitate:
Războieni
Punct:
Cetate
Localizare:
| 1856.01 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Ciongradi | Carmen | participant | Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca |
| Bota | Emilian | participant | Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca |
| Bărbuță | Valentin | participant | Universitatea "1 Decembrie 1918", Alba Iulia |
| Ruscu | Dan | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Ruscu | Ligia | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Popovici | Pantilimon | participant | Școala Generală Războieni |
Raport:
În prima campanie de cercetări arheologice în castrul alei I Batavorum miliaria a fost surprinsă într-o secţiune de 30 x 2 m latura de est, cu via sagularis, agger-ul, zidul cu berma şi începutul unui şanţ de apărare, secţiunea neputând fi prelungită din cauza opoziţiei proprietarilor terenului. Obiectivul celei de-a doua campanii a fost identificarea laturii de nord a castrului şi stabilirea stratigrafiei în interiorul acestuia. În acest scop a fost trasată o secţiune de 51 x 2 m. Au fost surprinse patru şanţuri de apărare din două faze. Şanţurile din prima fază au fost desfiinţate de şanţurile din a doua fază, care le suprapun.
Şanţurile din prima fază au o adâncime de 2,60 m (primul) şi 2,10 m al doilea. Fundul primului şanţ se află la 3,90 m faţă de zid, al doilea la 22,30 m. Primul şanţ din faza a doua se află la o distanţă de 1,40 m de zid, fundul său la 4,50 m. Are o lăţime de 7,60 m şi o adâncime de 2,40 m. Al doilea şanţ din faza a doua se află la o distanţă de 17,10 m de la zid, fundul său la 20,10 m. Are o adâncime de 3,30 m. Menţionăm că din cauza existenţei unui drum nu am putut extinde secţiunea în afara castrului. Zidul are o lăţime de 1,20 m. Fundaţia zidului este din piatră de râu prinsă cu mortar iar elevaţia a fost construită în tehnica opus qadratum. S-a mai păstrat in situ un bloc cu lăţimea de 0,90 m şi grosimea de 30 cm. Blocuri din zid s-au găsit în şanţurile de apărare din prima fază. A fost surprins un turn de apărare care iese 1,20 m în afară faţă de zid şi măsoară 7,40 m în interiorul castrului. Agger-ul are la bază o lăţime de 8,60 m via sagularis e lată de 5,80 m. Atât agger-ul cât şi via sagularis sunt distruse la partea superioară de gropi moderne. În interiorul castrului au fost descoperite două faze de lemn ale barăcilor şi o fază de piatră. Din faza de piatră s-au păstrat doar urmele fundaţiilor, care sunt alcătuite dintr-un strat de pietriş prins cu mortar. Elevaţia acestor ziduri a fost distrusă în anii ´80, când terenul pe care se află castrul a fost desţelenit de CAP cu un plug de mare adâncime. Faza de piatră a castrului se suprapune peste fazele de lemn. Prima fază de lemn a fost demolată de către romani, după care s-au construit alte clădiri de lemn, de acesată dată cu pereţii încăperilor mult mai groşi.