Cigmău | Comuna: Geoagiu | Judeţ: Hunedoara | Punct: Cetatea Urieşilor | Anul: 2006
Fără Ilustrații

Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Pescaru | Adriana | participant | Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
Pescaru | Eugen | participant | Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
Raport:
Campania anului 2006 a fost axată pe continuarea cercetării din 2004, având în vedere că anul 2005 a fost alocat lucrărilor de conservare primară pentru obiectivul “Principia”. La 9,50 m, de la zidul estic al Principiei, spre E, a fost trasată o secţiune SIV/l, orientată E-V de 3 x 25 m. Aici la -0,2 m şi 1,25 m spre E, din marginea vestică a secţiunii, apare un zid a cărui lăţime este de 0,9 m. După alţi 12,75 m apare un zid de aceeaşi grosime. În spaţiul dintre zidul vestic şi aceeaşi profil al SIV/1 apare un pavaj de piatră iar la -0,15 m, un strat de arsură cu cărbune. În interiorul dintre cele două ziduri, în funcţie de teren, la -0,4/ -0,6 m avem un pavaj compact din pietriş de stâncă legate cu mortar şi cu o fundaţie, de cca. 0,4 m, din piatră de râu legate cu pământ. Zidurile străpung un alt nivel de locuire cu urme de arsură şi cărbune. La 4,1 m de zidul estic, în aceeaşi direcţie, întâlnim un zid perpendicular lat de 0,6 m, lucrat din lespezi şi mortar care spre capătul estic al SIV/1 se termină într-un T delimitând astfel nişte încăperi cu hypocaust aparţinând astfel fazei prime de construcţii din zonă. Peste acest zid şi sistemul de hypocaust găsim un strat gros de cca. 0,6 m de umplutură şi pavajul superior aparţinător construcţiei delimitate de zidurile discutate anterior. Spre N de SIV/1 după un martor de 1 m şi paralel cu SIV/1 am realizat o casetare a terenului pe trei rânduri şi pe întreaga lungime a secţiunii. Casetele au dimensiunea de 4 x 4 m. În caseta C1 apare şi continuă spre N zidul din SIV/1 ceea ce înseamnă că avem de-a face cu un zid exterior al unei construcţii paralele cu principia. Aici, în C1, imediat în martorul dintre SIV/1 şi C1 la cca. 15 cm se conturează un contrafort, de la care pleacă un pavaj realizat din piatră de râu.
În caseta C3 găsim zidul paralel al construcţiei de 0,9 m lăţime pe care continuă un contrafort ce apare încă în SIV/1. Distanţa între cele două ziduri contrafort este de 10,6 m, iar prin forma şi sistemul de realizare credem că avem de a face cu un nou horreum. În interiorul dintre ziduri avem o podină masivă atât ca întindere cât şi ca grosime lucrată din pietriş şi mortar. Atât în profilul casetelor cât şi în suprafaţă apare o mare cantitate de arsură şi cărbune dar şi urme de la o serie de stâlpi care aparţineau unei faze anterioare de construcţie, faza de lemn.
La S de secţiunea SIV/1 pe direcţia peretelui vestic am trasat încă 3 casete de 4 x 4 m, orientate N-S. În interiorul lor a fost dată la iveală prelungirea zidului vestic al construcţiei care în cea de-a treia casetă spre S face colţul către E. Astfel, putem spune că acest zid al unui al treilea horreum are lungimea 31,70 m. De la N spre S la 7,70 m avem primul contrafort de 0,90 x 1,10 m orientat spre V iar la metru 15,20 cel de-al doilea contrafort cu aceleaşi dimensiuni. În profilul casetelor sub nivelul fundaţiei zidului (care este realizată din piatră de râu pe o adâncime de 0,38 - 0,40 m peste care se ridică zidul din piatră de stâncă) găsim urma de arsură precum şi traseul unei bârne de lemn care merge pe direcţia N-S.
În caseta C7 spre E surprindem colţul de NE al clădirii, la 12,20 m. Astfel dimensiunea noului horreum este de 31,70 x 12,20 m.
În SIV/1 în jumătatea estică, prelungită cu 10 m spre E şi la 6,20 m de la zidul estic al horreum-ului avem un complex de clădiri cu încăperi cu hypocaust. În acest spaţiu este identificat şi un bazin de baie de 4 x 2,30 m şi 0,42 m adâncime. Bordura acestuia de 35 cm are înglobată şi cărămizi cu ştampila legiunii a XIII-a Gemina. Stratul de mortar aflat peste bazin provine de la prăbuşirea acoperişului din zonă.
La 20 m N de principia a fost trasată o nouă secţiune, orientată E-V, de 50 x 2 m numerotată SVI/1 şi o alta SVI/2 la 10 m V SVI/1 de 20 x 3 m orientată N-S.
În SVI/1, la 6,20 m de la E spre V apare colţul N-estic al unei clădiri, la ad. de 0,25 m şi de 0,70 m lăţimea zidului. Materialul arheologic constă din tegulae cu inscripţia NSB şi legXIIIG precum şi fragmente ceramice, monede din bronz, fragmente de bronz de la ţinuta militară.