Ocolişu Mic | Comuna: Orăştioara de Sus | Judeţ: Hunedoara | Punct: La Vămi - Poiana lui Mihu | Anul: 2007
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
Perioade:
Protoistorie;
Epoci:
La Tène;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive);
Tipuri de sit:
Fortificaţii;
Cod RAN:
| 90422.03 |
Județ:
Hunedoara
Unitate administrativă:
Orăştioara de Sus
Localitate:
Ocolişu Mic
Punct:
La Vămi - Poiana lui Mihu
Localizare:
| 90422.03 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Bodó | Cristina | participant | Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
| Pescaru | Adriana | participant | Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
| Pescaru | Eugen | participant | Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
| Glodariu | Ioan | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
Raport:
Turnul, cunoscut sub numele de Turnul lui Mihu, se află la cca. 300 m depărtare de cel cercetat în punctul La Vămi, spre NV-SE, în apropierea drumului ce duce din Valea Faieragului spre Luncani-Târsa. Este amplasat pe o ridicătură dominantă şi formează un nod de interfluviu între Pârâul Chişetoarei afluent din stânga al Apei Oraşului, Valea Pietroasa, precum şi un afluent al Pârâului Faieragului.
Întrucât turnul lui Mihu a fost secţionat NE-SV pe direcţia porţii, în anii ’50, când a fost cercetată şi cetatea de la Blidaru, am precedat la realizarea a două secţiuni transversale celei vechi. Astfel, S1 şi S2 de 15 x 4 m, orientate NV-SE, au fost trasate pe direcţia laturilor SV – S1 şi NE – S2. Ele au avut drept scop scoaterea la lumină a conturului turnului, a zidului cu ambele paramente. În S1 am surprins latura întreagă a turnului de SV şi direcţia spre NE cu delimitarea interiorului respectivului turn. Dâlma de pământ ce acoperea turnul, în profilul secţiunii delimitează stratul de depunere în timp cât şi nivelul de aruncătură din secţiunea realizată în anii ’50.
În cadrul secţiunii S1, săpătura arheologică urmăreşte paramentul exterior până la fundaţie. În colţul de SE avem 4 asize din blocuri de calcar. Asiza de jos constituie nivelul de fundaţie, blocurile fiind finisate la faţa locului, cel puţin partea superioară de pe care se ridică următorul rând. De remarcat că avem de-a face cu retragere de cca. 10 cm spre interior a rândului al doilea, rămânând astfel o bordură, umăr al blocurilor de fundaţie spre exterior. Acest rând este aşezat pe un pat de fundaţie amenajat în stânca locală. Este vizibil şanţul săpat în stâncă cât şi prezenţa prafului de calcar de la finisarea blocurilor. La nivelul superior al acestui rând de fundaţie găsim un gen de pavaj din praf de calcar de jur-împrejurul construcţiei. În cadrul asizei de fundaţie, tot la al doilea bloc, întâlnim câte o bară de legătură. Începând cu asiza a doua care era şi vizibilă în antichitate, datorită profilaturii prezente pe colţul blocului, avem în structura de construcţie o repetare de câte două blocuri apoi o butisă. Pe partea de SV la a doua asiză, pornind chiar cu blocul de colţ, găsim o eroare de construcţie, şi anume blocuri care prezintă babe de legătură aşezate invers şi anume cu baba în jos, iar pe latura de SE, la nivelul aceleiaşi asize, găsim un rând de lespezi aşezate între fundaţie şi a doua asiză pentru completarea înălţimii blocurilor, acestea fiind mai mici decât cele de pe latura SV.
Tot pe latura SV, pe rândul al doilea şi pe blocul cu nr.2 de la E spre V, avem incizată litera „C”.
La câteva blocuri de la ultima asiză, cea superioară, întâlnim urma ciopliturii pentru fixarea unei tălpi de lemn structură ce urma a se ridica pentru nivelul superior al construcţiei.
În structura S2 realizată pe partea NE am identificat zidul din această parte, precum şi poarta de intrare în turn. Blocurile de la poartă pe direcţia de intrare sunt prăbuşite, din pricina secţiunii vechi lăsată deschisă, blocuri ce sunt recuperate şi reaşezate în zid. Deschiderea porţii este de 1,70 m. La toate cele patru colţuri au fost identificate la blocurile de colţ profilatura pe înălţime, nivelul de vizibilitate al edificiului.
Dimensiunea turnului este relativ mijlocie de formă pătrată cu laturile de 11,75 m la exterior şi 6,15 m în interior. Lăţimea zidului este 2,80 m.
După clarificarea tuturor datelor asupra sistemului de construcţie, am procedat la conservarea primară prin umplerea secţiunilor cu pământ până la nivelul de mijloc al ultimei asize, superioare, conturând astfel zidul turnului la cele două capete SV şi NE.
Rezumat:
Turnul, cunoscut sub numele de Turnul lui Mihu, se află la cca. 300 m depărtare de cel cercetat în punctul La Vămi, spre NV-SE, în apropierea drumului ce duce din Valea Faieragului spre Luncani-Târsa. Este amplasat pe o ridicătură dominantă şi formează un nod de interfluviu între Pârâul Chişetoarei afluent din stânga al Apei Oraşului, Valea Pietroasa, precum şi un afluent al Pârâului Faieragului. Au fost reluate două secţiuni transversale ce au avut ca scop scoaterea la lumină a conturului turnului, a zidului cu ambele paramente. După clarificarea tuturor datelor asupra sistemului de construcţie, s-a trecut la conservarea primară prin umplerea secţiunilor cu pământ până la nivelul de mijloc al ultimei asize, superioare, conturând astfel zidul turnului la cele două capete SV şi NE.