Râşnov | Judeţ: Braşov | Punct: Grădişte, Erdenburg | Anul: 2008
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
Perioade:
Antichitate;
Epoci:
Epoca romană timpurie;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive);
Tipuri de sit:
Castru;
Cod RAN:
| 40376.01 |
Județ:
Braşov
Unitate administrativă:
or. Râşnov
Localitate:
Râşnov
Punct:
Grădişte, Erdenburg
Toponim:
Cumidava
Localizare:
| 40376.01 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Mitar | Cristina | participant | Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
| Dumitrescu | Ion | participant | Muzeul Judeţean Argeş, Piteşti |
| Bauman | Ionel | participant | Muzeul Judeţean de Istorie Braşov |
| Coşuleţ | Stelian | participant | Muzeul Judeţean de Istorie Braşov |
| Petculescu | Liviu | responsabil | Muzeul Naţional de Istorie a României |
Raport:
În campania din acest an s-a continuat cercetarea începută în anul 2006 în praetentura castrului Cumidava. S-a săpat în suprafeţele Sp. 1, 2 - 4, 14 – 16, deschise în campanile precedente1. Din cauza forţei de muncă reduse, nu au putut fi epuizate decât suprafeţele Sp. 4, 14 – 16, pe care le prezentăm în acest raport, urmând ca în celelalte să continue cercetarea şi în campaniile următoare.
În Sp. 4, 14 – 16 s-a urmărit stabilirea planului barăcii cu structură de lemn şi lipitura pereţilor din chirpici, identificată în campania 2007. În anii precedenţi nivelele arheologice aparţinând suprastructurii acestei barăci au fost săpate până la adâncimi cuprinse între 0,30 m (Sp. 16) şi 1,25 m (Sp. 4). În suprafaţa Sp. 4 s-au surprins două nivele de utilizare succesivă a barăcii, la -0,80 m o podea din care s-a păstrat porţiunea de pavaj de cărămizi prezentat în rapoartele precedente2 şi la -1 m o podea din lipitură de lut suprapusă de un strat subţire de arsură. Şanţurile de implantare ale pereţilor de lemn cu lipitură de chirpic ai barăcii au lăţimea de 0,30 m şi se adâncesc cu 0,70 m faţă de prima fază de utilizare a acesteia, ajungând până în stratul de pietriş geologic care apare la -1,50 m. În Sp. 4 a fost identificat colţul de N al barăcii, care începe la 1 m distanţă de via sagularis, fără rigolă care este vizibilă doar pe unul dintre profilele suprafeţei. La colţul barăcii este o groapă de par rotundă cu diametrul de 0,40 m. Adâncimea neobişnuită a şanţurilor de implantare a temeliei pereţilor destul de subţiri ai barăcii se explică prin faptul că acestea se adâncesc într-un strat puţin stabil reprezentat de pietrişul geologic. Arsura de pe podeaua primei faze a barăcii, surprinsă în Sp. 14 – 15, este întreruptă în dreptul temeliilor, ceea ce înseamnă că pereţii arşi ai barăcii au fost scoşi şi că aceleaşi şanţuri de implantare au fost utilizate şi pentru pereţii ultimei faze a acestei construcţii, cea cu pavajul de cărămizi. Deci baraca a avut acelaşi plan în ambele perioade de utilizare, care după straturile subţiri de depuneri au durat o perioadă scurtă de timp.
Baraca, perpendiculară pe via sagularis, este alcătuită dintr-un singur şir de camere. Aceste camere au fost surprinse atât în Sp. 4 cât şi în Sp. 14 – 16 dispuse paralel faţă de aceasta. În acest fel, martorul intermediar lat de 1 m plasat între cele două şiruri de suprafeţe3 reprezintă un profil longitudinal prin baracă. În suprafeţele respective au fost identificate patru contubernia pătrate cu latura interioară de 3,70 m.
În Sp. 15, în imediata apropiere a peretelui longitudinal al celui de-al doilea contubernium au apărut două gropi de par rectangulare distanţate la 1,35 m, prima situată la 0,80 m de peretele transversal dinspre contubernium 3.
În Sp. 14 – 15, la distanţă de cca. 1, 30 m faţă de peretele longitudinal al barăcii este dispus un şanţ lat de 0,25 – 0,40 m, care pleacă de la primul nivel de utilizare a barăcii şi se adânceşte cu cca. 20 – 30 cm, reprezentând, probabil, şanţul de implantare a unui pridvor de lemn. La exteriorul acestui şanţ au fost surprinse două gropi de par circulare.
Paralel cu pridvorul a fost descoperit un strat compact de pietriş constituind structura unui drum secundar care separă două barăci.
Materialul descoperit în această campanie şi introdus în patrimoniul MJI Braşov, este destul de bogat, deşi în general comun.
Pe nivelul primei faze a fost găsită o monedă de bronz (dupondius) foarte circulată, emisă de Traian iar pe nivelul celei de-a doua faze de funcţionare a barăcii o altă monedă de bronz, ilizibilă, probabil dupondius devalorizat din prima jumătate a secolului III p. Chr. Dintre celelalte piese de inventar mobil, din acest nivel, menţionăm o aplică de şa din bronz, pătrată, ajurată, cu motiv în formă de pelta, databilă cca. 150 – 250/270 p.Chr. şi un fragment de coasă din fier.
Printre materialele depuse în stratul corespunzător utilizării barăcii în ultima fază amintim: cuţit cu garda păstrată, cute de mai multe dimensiuni, o cheie şi mecanism de broască din fier, un bolţ fără vârf, un fragment de tablă de fier , probabil dintr-o margine de umbo de scut, un ac de păr din os cu capul în formă de con de pin şi mai multe fragmente de corn de cerb semiprelucrat, provenind de la confecţionarea unor mânere pentru diferite unelte.
În straturile ambelor faze au apărut o serie de piese de mici dimensiuni: o verigă şi ţinte de bronz, deşeuri de prelucrare din bronz, diferite materiale de construcţie din fier – piroane, scoabe, balamale.
Categoria de inventar mobil cea mai bine reprezentată este ceramica. Printre cele câteva piese de T.S. se numără şi un fragment de castron decorat cu ove. Fragmentele numeroase de amfore aparţin la cel puţin două tipuri diferite. Mai amintim o serie de castroane fragmentare cenuşii şi roşii, un fragment de turribulum şi o căţuie fără toartă apărută în asociere cu ceramică romană comună.
În campaniile următoare se va epuiza cercetarea acestei barăci şi se va încerca stabilirea cronologiei şi, pe baza materialului descoperit, se va încerca datarea celor două faze de utilizare a acesteia, implicit a întregului castru. De asemenea, se intenţionează dezvelirea porţii praetoria (săpată de N. Gudea), conservarea primară şi ulterior restaurarea acesteia.