Vadu Anei | Comuna: Brăneşti | Judeţ: Ilfov | Punct: strada Stoiciului, f.n., T 96, p. 376, nr. cadastral 2322/1/11 | Anul: 2008
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Raport ID:
4199
Anul cercetarii:
Perioade:
Preistorie; Protoistorie; Evul Mediu;
Epoci:
Epoca bronzului; La Tène; Epoca medievală timpurie; Evul Mediu;
Categorie:
Domestic;
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă;
Cod RAN:
| 101332.03 |
Județ:
Ilfov
Unitate administrativă:
Brănești
Localitate:
Vadu Anei
Punct:
Strada Stoiciului, F.N., T 96, P. 376, Nr. Cadastral 2322/1/11
Localizare:
| 101332.03 |
Lista Ilustrațiilor - 1
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Mănucu-Adameşteanu | Gheorghe | responsabil | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Ciocănel | Camelia Mirela | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Nestorescu | Cristian | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Măgureanu | Despina | participant | Muzeul Municipiului Bucureşti |
Raport:
Obiectivul cercetării din anul 2008 l-a constituit descărcarea de sarcină arheologică pentru construirea unei locuinţe proprietate personală. Acest punct este situat la cca. 500 m N de pădure, 200 m E de drumul comunal, la 60-80 m V de lac şi la 10 m S de axul străzii şi se află pe un teren în pantă uşoară de la N spre S. Au fost trasate două secţiuni, paralele pe axul drumului, de 18 x 2 m, cu o distanţă de 5,50 m între ele.
Stratigrafia generală:
În ambele secţiuni nu s-a putut identifica o stratigrafie clară deoarece solul avea un aspect extrem de neunitar, datorită numeroaselor intervenţii contemporane prezentându-se ca o umplutură. Practic, depunerile din sec. X-XI şi din epoca medievală târzie, reprezentate doar de câteva fragmente ceramice izolate, au fost distruse. Adâncimea maximă de săpare atinsă a fost de –1,15 m.
Pe acest teren au fost surprinse doar două complexe adâncite de mari dimensiuni, databile în epoca geto-dacică (sec. II-I a.Chr.).
Complexul 1
În SI, c. 2-3, a fost surprins de la -0,50 m un complex ce se adânceşte cu cca. 0,30-0,40 m. Umplutura este formată din pământ brun castaniu, pigmentat cu bucăţele mici de lipitură. Acest complex este căpăcuit pe aproape întreaga suprafaţă de o lentilă de pământ galben. Limitele complexului nu au putut fi stabilite, cercetarea fiind condiţionată de dimensiunile proprietăţii. Complexul (?)- ce intră în profilele de N şi de S - a fost surprins, în grund la -0,90 m, având dimensiunile de 2 x 1,96 m.
Inventarul a fost constituit din câteva fragmente ceramice ce aparţin secolelor II-I a.Chr., lucrate la roată, (reţinem cinci fragmente dintr-un vas de provizii de mari dimensiuni – pithos, cu diametrul la pântec de 1,12 m). Nu putem preciza destinaţia acestui complex.
Complexul 2
În SII, c. 6-7, a fost identificată, de la -0,40 m, pe o lungime de 3 m şi pe toată lăţimea secţiunii, o zonă cu foarte multe fragmente ceramice şi bucăţi mici de chirpici. Cioburile sunt de la vase modelate cu mâna, sparte in situ. Deşi întregibile, este evident că la momentul depunerii/aruncării vaselor, acestea nu erau întregi. Alături de fragmentele ceramice se găsea şi un vârf de lance din fier.
Aglomerarea de ceramică a apărut între -0,40 -0,90 m, iar nivelul de săpare al Cpl 2 se găsea la -1,15 m faţă nivelul actual de călcare. Dimensiunile Cpl 2, surprinse în grund la – 0,85 m, sunt de 2,30 x 2 m; se poate considera că acest complex adâncit reprezintă o locuinţă. Şi aici, laturile de N şi de S intră în profilele aferente, cercetarea fiind parţială, condiţionată de dimensiunile proprietăţii.
Fragmentele ceramice recoltate, extrem de numeroase, se găsesc în umplutura complexului adâncit, Cpl 2. Ceramica descoperită este tipică pentru perioada sfârşitului sec. II a.Chr. şi primei jumătăţi a sec I a.Chr. Majoritare sunt fragmentele de borcane modelate cu mâna cu suprafaţa lustruită sau cu decor în relief din brâie alveolate dispuse în reţea, ghirlandă şi sub formă de bastonaşe. Alături de acestea au fost găsite fragmente de pithoi şi de fructiere lucrate la roată (un picior din pastă cenuşie). Bune analogii pot fi găsite în descoperirile similare de la Borduşani – Popină1, Cârlomăneşti - Cetăţuia2 şi Popeşti3.
Vârfuri de lance asemănătoare din perioada clasică au fost descoperite la Bucureşti4, Cucuiş5 precum şi în mediul funerar la Radovanu6, Hunedoara – Grădina Castelului7.