Ciceu-Corabia | Comuna: Ciceu-Mihăieşti | Judeţ: Bistriţa-Năsăud | Punct: Sub cetate | Anul: 2008
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Raport ID:
4227
Anul cercetarii:
Perioade:
Preistorie; Protoistorie; Evul Mediu;
Epoci:
Epoca bronzului; La Tène; Epoca medievală timpurie; Evul Mediu;
Categorie:
Civil; Domestic;
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă; Aşezare rurală;
Cod RAN:
| 34208.02 |
Județ:
Bistrița-Năsăud
Unitate administrativă:
Ciceu-Mihăiești
Localitate:
Ciceu-Corabia
Punct:
Sub Cetate
Localizare:
| 34208.02 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Gaiu | Corneliu | responsabil | Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud |
| Marinescu | George | participant | Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud |
Raport:
Culmea Ciceului se prezintă ca un masiv vulcanic lung de aproximativ 4,5 km. mărginit de abrupturi, care domină regiunea de la confluenţa Someşurilor, formată din tufuri şi riolit dacitic, excelentă materie primă pentru cioplirea râşniţelor şi pietrelor de moară. În jurul stâncii pe care a fost înălţată cetatea feudală se desfăşoară o serie de terase mai ample sau mai înguste, a căror caracter antropic trebuie să fie verificat, ocupate în mai multe epoci de comunităţi umane.
Primele investigaţii arheologice au fost efectuate de către un colectiv al muzeului din Bistriţa, format din George Marinescu şi Corneliu Gaiu, între anii 1977 şi 1982, fiind evidenţiate niveluri de locuire din bronzul târziu (cultura Wietenberg), perioada dacică clasică şi epoca medievală timpurie (sec. IX).
Reluate după mai bine de un sfert de secol săpăturile arheologice au ca obiectiv dobândirea de noi informaţii cu privire la etapele de locuire a acestei aşezări, dezvelirea unor suprafeţe pentru cunoaşterea structurii depunerilor şi înregistrarea topografică a tuturor unităţilor de cercetare, inclusiv a celor executate în anii 1977 - 82.
Prima secţiune din această campanie S1/2008 cu dimensiunile de 16 x 5 m a fost deschisă pe terasa a III-a, orientată ca toate celelalte paralel cu terasele, pe direcţia E-V. Între m 0 şi 6 stratul de depunere arheologică se confundă practic cu stratul de humus. Între m 6,3 şi 7,6 bolovani masivi din roca locală erau răsturnaţi în umplutura unei gropi din care au fost colectate fragmente ceramice din pastă grosieră şi fină caracteristice bronzului final. Atât pereţii gropii cât şi bolovanii de pe circumferinţa acesteia au fost în contact îndelung cu focul.
Un complex de locuire din perioada dacică a fost prins în secţiune, între m 9 şi 12. Înregistrată ca locuinţa L1/2008 aceasta avea pereţii de N şi de V tăiaţi în rocă, groapa locuinţei coborând cu 1,20 m faţă de nivelul actual al solului. Umplutura bordeiului, dintr-un lut maroniu cu sfărâmături de piatră şi lentile de arsură, conţinea o impresionantă cantitate de fragmente ceramice, vase lucrate cu mâna şi la roată provenind de la oale, fructiere, boluri, căni, cupe, kantharoi, ceşti. Se remarcă mai multe bucăţi de creuzete şi un tipar din lut pentru turnat lingouri, dovedind destinaţia de atelier a respectivului complex. Ca inventar metalic s-au găsit o daltă din fier şi o fibulă de bronz, fragmentară, aparţinând tipului cu corpul puternic profilat datat în secolul I p.Chr.
Pe aceeaşi terasă a mai fost deschisă încă o secţiune, amplasată la E de cea anterioară, cu dimensiunile de 10 x 5 m. Stratigrafic nu se constată mari diferenţe faţă de prima secţiune: stratul de stâncă apare la -0,60 –0,80 m, peste care există o depunere de lut negru-maroniu, sterilă din punct de vedere arheologic, urmată de stratul de lut negru măzăros aparţinând nivelului de locuire dacic. La capătul vestic al secţiunii a putut fi conturată o locuinţă de suprafaţă cu dimensiunile de 3 x 3 m. Dacă inventarul ceramic constă din relativ puţine fragmente de olărie dacică, inventarul este întregit de o piatră de râşniţă în curs de prelucrare, o bardă din fier şi o pafta din bronz.
Următoarele două secţiuni au fost deschise pe terasa superioară, aflată sub înşeuarea dintre culmile Măgura şi Ciceul Mic. Secţiunea SIII cu dimensiunile de 12 x 5 m, a permis identificarea celei de-a treia locuinţe dacice, L3/2008. Groapa locuinţei a fost amenajată între bolovanii de mari dimensiuni, fapt care face dificilă stabilirea structurii complexului, podina acesteia apare extrem de accidentată. Latura dinspre pantă şi în acest caz apare sub forma unui perete tăiat în stâncă. Inventarul cuprinde o cantitate mare de fragmente ceramice la care se adaugă trei bucăţi de pietre de râşniţă – două catillus şi o meta, dar şi un valoros inventar metalic: o fibulă de argint de acelaşi tip cu cea fragmentară din prima locuinţă, cuţit de fier şi un denar de la Vespasian care asigură datarea complexului la sfârşitul secolului I p.Chr.
Cea de-a patra unitate de cercetare cu dimensiunile de 10 x 3 m s-a dovedit mai puţin profitabilă sub raportul descoperirilor. Aici, în afara unor mici fragmente ceramice din pastă nisipoasă lucrate la roată aparţinând orizontului medieval timpuriu, colectate din stratul de sol care acoperă stânca, nu se înregistrează depuneri sau complexe arheologice.
Dacă nivelul de epoca bronzului a fost mai puţin consistent în campania din 2008, locuirea dacică se dovedeşte a acoperi toate terasele din preajma culmii Ciceului, puterea economică a aşezării fiind reprezentată de atelierele de prelucrare a pietrei, la care se adaugă acum şi un atelier de prelucrare a metalului, pe lângă mai vechiul cuptor de ars vase din săpăturile anterioare. Complexele cercetate în această campanie aparţin ultimei faze a locuirii dacice, care se încheie odată cu cucerirea traianică, în materialul arheologic din locuinţe fiind identificate şi fragmente ceramice de factură romană.
Bogatul material arheologic colectat se află în curs de restaurare, desenare şi inventariere la CMJ Bistriţa-Năsăud, urmând ca întregul material să fie prelucrat în vederea întocmirii monografiei aşezării.
Desfăşurarea cercetării arheologice a beneficiat de concursul şi sprijinul material al primăriei comunei Ciceu Mihăieşti, cea care a suportat şi costurile legate de ridicarea topografică a sitului.
Se are în vedere în continuare dezvoltarea săpăturii pe celelalte terase intermediare şi realizarea unui profil care să taie terasele pentru a preciza amploarea şi etapele amenajărilor antropice ale versantului.