Grădiştea de Munte | Comuna: Orăştioara de Sus | Judeţ: Hunedoara | Punct: Dealul Grădiştii (Piciorul Muncelului) | Anul: 2009
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Raport ID:
4307
Anul cercetarii:
Perioade:
Preistorie; Protoistorie; Antichitate;
Epoci:
Hallstatt; La Tène; Epoca romană timpurie;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive); Domestic; Religios, ritual şi funerar; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă; Aşezare urbană; Cetate; Sanctuar; Tezaur monetar;
Cod RAN:
| 90397.01 |
Județ:
Hunedoara
Unitate administrativă:
Orăștioara De Sus
Localitate:
Grădiștea De Munte
Punct:
Dealul Grădiștii (Piciorul Muncelului)
Toponim:
Sarmizegetusa Regia
Localizare:
| 90397.01 |
Lista Ilustrațiilor - 5
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Bodó | Cristina | participant | Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
| Gheorghiu | Gabriela | participant | Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca |
| Iaroslavschi | Eugen | participant | Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca |
| Mateescu | Răzvan | participant | Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca |
| Pupeză | Luca Paul | participant | Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca |
| Florea | Gelu | responsabil | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Glodariu | Ioan | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Suciu | Liliana | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
Raport:
Cercetările arheologice au avut ca scop continuarea săpăturilor începute în anul 2008 pe terasa Căprăreaţa II din cartierul de E al Sarmizegetusei Regia şi reluarea celor de pe terasa a III-a din interiorul fortificaţiei .
Căprăreaţa II
În anul 2008 au fost descoperite aici resturile unei construcţii incendiate, iar în 2009 cercetarea a continuat prin deschiderea unei suprafeţe cu o lungime de 7 m şi o lăţime de 4 m, orientată NE-SV.
Stratigrafia generală, de sus în jos, se prezintă astfel: pământ vegetal, gros de 0,10 m; nivel de pământ brun cu pigmenţi de cărbune şi chirpici, cu o grosime de 0,40/0,50 m; urma, până la adâncimea de 0,9/1 m, un strat de lut galben amestecat cu piatră (sfărâmături de stâncă); între 0,90 - 1,20 m urma un strat de pământ maroniu cu pigmenţi de cărbune; următorul strat, până la adâncimea de 1,55 m, consta în lut galben amestecat cu sfărâmături de stâncă. Se adevereşte ipoteza formulată anul trecut, potrivit căreia terasa a fost amenajată/locuită în două etape, aşa cum demonstrează cele două straturi de nivelare (lutul galben amestecat cu piatră) şi cele două niveluri (nr. 4, respectiv nr. 2) în care au apărut materiale arheologice. Cele mai consistente urme de locuire aparţin fazei a doua şi sunt reprezentate de resturile construcţiei incendiate (bucăţi de perete prăbuşit, lemn carbonizat, o mare cantitate de fragmente ceramice etc.). Planul său rămâne, deocamdată, incert. De remarcat apariţia a încă două şiruri de câte 3 gropi, pe lângă cel din 2008, care aveau pe fund câte o lespede de micaşist. Gropile aveau un diametru de cca. 0,80 m şi o adâncime cuprinsă între 0,70 - 1 m; pereţii lor erau căptuşiţi cu pietre, iar lespezile susţineau stâlpi de lemn cu o grosime de 0,35-0,40 m. Astfel, până în prezent, au fost descoperite nouă asemenea gropi, dispuse în trei şiruri paralele. Este cert că rolul lor era legat de planul construcţiei, după cum a confirmat secţionarea gropii numite convenţional G 6.
Materialul arheologic constă în vase ceramice de bună calitate, în cea mai mare parte reîntregibile, seminţe carbonizate, unelte din fier, câteva fragmente de la o piesă din bronz. De amintit, aici, descoperirea unor fragmente ceramice cu ştampilă şi semne grafice.
Pe terasa a III-a din perimetrul fortificaţiei s-a decis continuarea săpăturilor pentru obţinerea unor detalii stratigrafice şi pentru invesitigarea exhaustivă a acestui obiectiv în vederea publicării lui. Pentru o cât mai bună corelare a datelor a fost trasată secţiunea SI/2009, cu o lungime iniţială de 12 m care apoi a fost extinsă cu încă 9 m şi cu o lăţime de 2 m, paralelă cu SI/2003, între cele două secţiuni păstrându-se un martor de 0,50 m. Menţionăm că doar în primii 12 m săpătura a ajuns până la stratul steril, în ceilalţi 9 m ai secţiunii lucrările oprindu-se la adâncimea de -0,65 m, urmând să fie reluate în anul următor.
Stratigrafia (de sus în jos) : 1. humus vegetal, 2. pământ brun-gălbui cu pigmentaţie de cărbune şi chirpic, 3. pământ galben, 4. stânca nativă. În secţiune au fost identificate mai multe complexe şi structuri după cum urmează : între m. 1,75-2,75 a fost cercetată în plan o groapă (G1) elipsoidală, cu lăţimea de 0,75 m, din umplutura căreia au fost recuperate fragmente ceramice şi o turtă de fier; în m. 4, în apropierea profilului de N al secţiunii s-a conturat o groapă (G3) cu un diametru de 0,35 m surprinsă doar pe jumătate în plan (fără inventar); între m. 4,30-6,55 în jumătatea sudică a secţiunii s-a conturat o platformă de pietre care intră în profilul sudic al secţiunii; între m. 5-7, în jumătatea nordică a secţiunii a fost cercetată o groapă de mari dimensiuni (G2) pe fundul căreia au fost descoperite fragmente de piatră locală şi dărâmătură de perete (a fost săpată doar parţial, deoarece continuă în profilul de N); la m. 9-11 a apărut o groapă (G4) care are aspectul unui « şanţ » ce porneşte dinspre profilul de N (de la m.11) şi merge în diagonală faţă de orientarea secţiunii, complex ce are o lăţime de 1,10 m şi o lungime de aprox. 1,50 m. (umplutura gropii este formată din micaşist sfărâmat amestecat cu pământ brun-gălbui, singurul material arheologic recuperat din acest complex fiind o bucată de cărămidă aflată la baza «şanţului»); între m. 9,20-9,90 a fost cercetată parţial o groapă (G5) conturată în plan pe o suprafaţă de 0,70 x 1,10m - restul intră în profilul de S al secţiunii(din umplutura gropii au fost recuperate fragmente ceramice, cărbune, mici fragmente de fier). Menţionăm că toate complexele coboară din nivelul 2 (pământ brun-gălbui cu pigmentaţie) şi taie nivelul 3 (pământ galben) oprindu-se în acest nivel (G2, G3, G4, G5) sau trecând prin el şi oprindu-se pe stânca nativă (G1).
Materialul arheologic este extrem de abundent pe toată suprafaţa secţiunii, cu o concentrare mare a pieselor în nivelul 2 (pământ brun gălbui) şi o relativă sărăcie în nivelul 3. Astfel în nivelul 2 au fost descoperite fragmente ceramice (pereţi de vase inclusiv de provizii, buze, torţi printre care şi una de amforă, un picior de strachină etc.) obiecte de fier (cuie, piroane, ţâţâni, o verigă, o pilă, un călcâi de lance, un cuţit, ţinte mici de fier etc.), fragmente de sticlă (de la ferestre, dar şi de la vase lucrate din acest material), cărămizi, ţigle şi fragmente de ţigle, în timp ce nivelului 3 îi aparţin câteva fragmente ceramice, bucăţi informe de fier, două fragmente provenite de la un unguentariu de sticlă etc. Materialul arheologic este atât de factură dacică cât şi romană, preponderent fiind cel din urmă.
În vederea valorificării informaţiilor arheologice, mai vechi sau datorate unor descoperiri recente, pe lângă studiile de specialitate ce vor fi elaborate în următoarea perioadă, a continuat procesul de introducere în baza de date a unor puncte reper pentru planul general al sitului, prin lucrarea Servicii informatice pentru înregistrarea datelor topografice - Grădiştea de Munte. Jud. Hunedoara.
Materialele arheologice descoperite în campania din 2009 au intrat în inventarul MCDR Deva.
Obiectivele cercetării viitoare constau în cercetarea exhaustivă a terasei Căprăreaţa II, precum şi a terasei a III-a din cetate.