Râşnov | Judeţ: Braşov | Punct: Grădişte, Erdenburg | Anul: 2009
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
Perioade:
Preistorie; Antichitate;
Epoci:
Epoca bronzului; Epoca romană timpurie;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive);
Tipuri de sit:
Castru;
Cod RAN:
| 40376.01 |
Județ:
Braşov
Unitate administrativă:
Râşnov
Localitate:
Râşnov
Punct:
Grădişte, Erdenburg
Toponim:
Cumidava
Localizare:
| 40376.01 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Mitar | Cristina | participant | Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
| Petculescu | Liviu | responsabil | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Bauman | Ionel | participant | Muzeul Judeţean de Istorie Braşov |
| Coşuleţ | Stelian | participant | Muzeul Judeţean de Istorie Braşov |
Raport:
În campania din acest an s-a continuat cercetarea începută în anul 2006 în praetentura sinistra acastrului Cumidava1. S-a săpat în suprafaţa Sp1 cu dimensiunile de 18 x 4 m, deschisă în prima campanie şi s-au deschis 5 suprafeţe noi marcate Sp 5, 6, -4, -5 şi -6, tot în praetentura sinistra, având dimensiunile standard de 6 x 4 m, distanţate între ele prin martori de 1 m lăţime.
În Sp1 s-a săpat la exterior de zidul de incintă pe jumătate din lăţimea suprafeţei până la adâncimea de 2,30 m. Temelia zidului de incintă se adânceşte cu 1,90 m faţă de nivelul de călcare din exteriorul zidului. Ea coboară până în fundul şanţului de apărare al castrului cu val de pământ, care este păstrat astfel numai în jumătatea sa exterioară. Lăţimea calculată a şanţului castrului cu val de pământ este de 1,70 m iar adâncimea sa păstrată este de 1,25 m. Berma zidului de incintă este lată de 1,70 m.
Suprafeţele 5 şi 6 au fost dispuse în continuarea suprafeţei 4 şi paralele cu suprafeţele 15 şi 16. Înspre turnul de colţ, deci de cealaltă parte a suprafeţelor 4 - 6, au fost dispuse suprafeţele -4, -5 şi -6.
În suprafeţele 5 - 6 s-a continuat cercetarea celor 4 contubernii ale barăcii din prima fază de construcţie a castrului, identificate în campania anterioară în suprafeţele 15 - 162.Cele 2 contubernii surprinse integral în suprafeţele cercetate sunt de formă pătrată, cu latura interioară de 3,60 m. La 1,30 m distanţă de peretele exterior al barăcii a fost descoperit şanţul de implantare al peretelui unei alte barăci de lemn din aceeaşi fază de construcţie. Această a doua baracă a fost cercetată în suprafeţele -4, -5 şi -6. Cea de-a doua baracă este dublă, având la capătul dinspre via sagularis contubernii cu latura interioară de cca. 3,40 m cu excepţia celui de-al doilea care este mai scurt, reprezentând, poate, o refacere. Celălalt şir de contubernii ale barăcii duble se închid în zona nesăpată, urmând a fi cercetate în campania următoare.
În suprafeţele -4, -5 a fost degajată şi construcţia de piatră cercetată anterior de către N. Gudea (clădirea D)3. Temelia acestei construcţii, lucrată cu mortar, este adâncă de 0,60 m, ceea ce înseamnă că nivelul de călcare în ultima fază de funcţionare a castrului era la cca. 0,20 m faţă de nivelul actual. Acest fapt explică neidentificarea până în prezent, în zona cercetată, a barăcilor de lemn ale acestei faze de construcţie. Clădirea de piatră suprapune parţial baraca dublă şi marginea via-ei sagularis din prima fază. Clădirea este orientată uşor oblic faţă de planul construcţiilor primei faze.
Materialul descoperit în 2009, introdus în patrimoniul MJI Braşov, este cel mai bogat din toate campaniile de până acum. În timp ce piesele de metal sau ceramice mai deosebite (opaiţe etc.) au apărut în interiorul barăcilor, ceramica uzuală, fragmentară, a fost descoperită în spaţiul dintre barăci.
Dintre cele 9 monede, două sunt denari: unul de la Severus Alexander şi unul de la Iulia Maesa. Majoritatea monedelor de bronz sunt sesterţi, unul emis de Nero iar restul de Traian şi Hadrian.
În stratul de depunere de deasupra nivelului de călcare al barăcii au fost descoperite două fibule: una de bronz şi una de argint. Fibula de bronz cu balama de tipul cu corpul bifurcat (Cociş 34b) a circulat la sfârşitul secolului II p.Chr. şi în prima jumătate a secolului III p.Chr., din Germania până în Siria, mai ales în contexte militare4. Fibula de argint, cu piciorul întors pe dedesubt, datată în general între 160 - 250 p.Chr., este difuzată mai ales în Dacia, din această cauză, Cociş presupunând că tipul respectiv, utilizat atât de militari cât şi de civili, a apărut în această provincie5.
Dintre piesele militare se cuvin menţionate un cârlig şi o verigă de fixare de lorica segmentata tipul Corbridge şi un fragment de mâner de scut de fier. Desigur că apariţia elementelor de lorica segmentata ridică problema eventualei prezenţe, chiar temporare, a legionarilor în castrul Râşnov. Din categoria pieselor de echipament militar face parte o aplică ajurată cu motive peltiforme şi un fragment de cataramă de bronz.
Printre obiectele de bronz menţionăm: un mâner decorat de instrument medical, o ţintă de mari dimensiuni (diametrul de 5,5 cm), un ac, un buton, mecanism de broască şi alte obiecte din tablă de funcţionalitate greu de precizat. O aglomerare de mici sfere de pigment albastru, descoperită tot pe nivelul de călcare al barăcii reprezintă, după toate probabilităţile, colorant de email utilizat la decorarea pieselor de echipament militar.
Dintre obiectele de fier, alături de un mare număr de piroane şi balamale, utilizate în construcţii, se numără mecanisme de broască, un cârlig, tortiţe şi un fragment de lanţ.
S-au descoperit o serie de fragmente de vase de sticlă printre care şi de lacrimarium şi de bol.
Ceramica este reprezentată prin plastică, 3 opaiţe şi vase de uz comun. Un tors de statuetă Venus pudica din ceramică negricioasă este practic identică cu o piesă descoperită în cercetările lui N. Gudea6, ceea ce sugerează existenţa unui atelier local. Alături de ceramica romană apare şi ceramică de tip dacic: căţuie, vase borcan.
Note:
1.
1. CCA 2007, p.291 - 292; CCA 2008, p. 256 - 257, pl. 56; CCA 2009, p. 185 - 186.
2. CCA 2009, p.185.
3. N. Gudea, Castrul roman de la Rîşnov, Cumidava, Braşov 1971, p. 37 - 41, fig. 37.
4. S. Cociş, Fibulele din Dacia romană, Cluj Napoca, 2004, p. 137
5. S. Cociş, op. cit., p. 142 - 147.
6. N. Gudea, op. cit., p. 54, fig. 51, 52.