Olteni | Comuna: Bodoc | Judeţ: Covasna | Punct: Cariera de nisip/Tag, Situl B | Anul: 2009
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Raport ID:
4464
Anul cercetarii:
Perioade:
Preistorie; Protoistorie; Antichitate; Evul Mediu;
Epoci:
Preistorie; Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului; La Tène; Epoca greacă; Epoca elenistică; Epoca migraţiilor;
Categorie:
Domestic; Religios, ritual şi funerar; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire; Aşezare deschisă; Aşezare fortificată; Descoperire funerară; Mormânt izolat; Mormânt tumular; Descoperire izolată; Obiect izolat;
Cod RAN:
| 63919.03 |
Județ:
Covasna
Unitate administrativă:
Bodoc
Localitate:
Olteni
Punct:
Cariera De Nisip/Tag, Situl B
Localizare:
| 63919.03 |
Lista Ilustrațiilor - 6
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Buzea | Dan Lucian | responsabil | Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Sfântu Gheorghe |
| Kavruk | Valerii | participant | Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Sfântu Gheorghe |
| Kovács | Adela | participant | Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Sfântu Gheorghe |
| Zăgreanu | Radu | participant | Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Sfântu Gheorghe |
Raport:
Satul Olteni aparţine comunei Bodoc, judeţul Covasna şi este situat la 10 km N de oraşul Sfântu Gheorghe, de ambele părţi ale D.N-12, Braşov - Miercurea Ciuc. Situl arheologic (Situl B), este situat pe o terasă înaltă, neinundabilă, aflată pe partea dreaptă a râului Olt.
În perioada 2005 - 2009, conform unor contracte de eliberare a terenului de sarcină arheologică încheiate între SC DOMARKT SRL şi MNCR, au fost descoperite şi cercetate mai multe complexe arheologice ce datează din neolitic, eneolitic, epoca bronzului târziu1 precum şi o necropolă geto-dacică (sec. IV - III a.Chr.)
Principalul obiectiv al cercetării arheologice a fost eliberarea terenului de sarcină arheologică în zona exploatării carierei de nisip.
În anul 2009, a fost cercetată o suprafaţă de 5.000 m2. Decopertarea terenului până la adâncimea de - 0,4 m, s-a realizat pe toată suprafaţa cu mijloace mecanizate (excavator cu lamă dreaptă). Au fost cercetate mai multe complexe arheologice ce datează din perioada neolitică şi eneolitică (4 locuinţe, 5 gropi „menajere" şi un cuptor).
Urme de locuire neolitice
Au fost descoperite şi cercetate 2 complexe de locuit (L.17 şi L.18); 4 gropi „menajere" (Gr. 46, Gr. 47, Gr. 48 şi Gr. 49) şi un 1 cuptor (Cuptor nr. 2 - distrus din vechime).
Complexe de locuit
L17 (c. LL-RR/16’-22’) a fost descoperită la -0,5 m, avea forma relativ ovală (14 x 12 m), orientată pe direcţia NE-SV. Complexul era format din mai multe gropi suprapuse ce au fost săpate în momentul amenajării acestui complex de locuit cu patru cuptoare şi o vatră de foc. Umplutura era formată din pământ negru, afânat, în amestec cu fragmente ceramice, fragmente de lipitură, puţine fragmente de lemn ars, unelte din piatră (râşniţe şi fragmente de râşniţă) şi silex.
Groapa complexului era adâncită cu 0,5 - 0,8 m în solul steril. Nivelul de călcare pe aproape toată suprafaţa complexului, era relativ plat. Pe acest nivel au fost descoperite mai multe gropi de diferite forme şi dimensiuni.
În partea centrală a complexului a fost cercetată o vatră de foc (păstrată fragmentar), lângă care au fost descoperite fragmente de vase ceramice. Dimensiunile vetrei erau de 1,2 x 0,8 m, grosimea arsurii fiind de 0,1 m. Peste lipitura vetrei au fost descoperite fragmente ceramice de la un vas decorat cu brâuri alveolare, iar în partea sud-estică a fost descoperit un fragment de râşniţă.
Cuptoarele au fost descoperite în patru zone diferite ale complexului: Cuptorul nr. 1, (NV); Cuptor nr. 2 (SE); Cuptor nr. 3 (SV) şi Cuptor nr. 4 (E). Dintre acestea s-a păstrat aproape integral numai Cuptorul nr. 4.
Cuptoarele aveau forma circulară cu diametrul cuprins între 1,2 - 1,6 m. Pentru amenajarea cuptoarelor a fost săpată o groapă în solul steril, de formă semisferică. Partea de jos (vatra) şi partea de sus (bolta), au fost bine netezite (probabil cu lipitură de lut în amestec cu nisip). Alimentarea cuptoarelor cu combustibil solid se făcea printr-o gură de alimentare aflată în partea dinspre interiorul gropii complexului (acest loc s-a distrus din vechime). Înălţimea bolţii cuptoarelor era cuprinsă între 0,2 - 0,5 m.
În apropierea Cuptorului nr. 2 au fost descoperite râşniţe întregi din piatră şi unele păstrate fragmentar. Din Cuptorul nr. 4 au fost descoperite mai multe fragmente de oase de animale.
Dimensiunile reduse, forma, înălţimea bolţii, prezenţa râşniţelor şi a oaselor animaliere, ne determină să atribuim aceste cuptoarele uzului casnic, în special pentru pregătirea hranei. Nu excludem nici posibilitatea ca aceste cuptoare să fi fost utilizate la arderea vaselor şi obiectelor din lut sau pentru încălzit.
L18 (c. II-LL/36’-39’) a fost descoperită la -0,5 m, groapa avea forma relativ ovală (6,6 x 4,4 m) şi era orientată pe direcţia E - V. Groapa locuinţei avea pereţii oblici şi era adâncită cu 0,5 - 0,8 m în solul steril. Umplutura complexului era formată din pământ negru, uşor tasat, în amestec cu puţine fragmente ceramice. Fundul locuinţei era relativ plat şi pe nivelul de călcare au fost descoperite mai multe gropi de diferite forme şi dimensiuni.
În partea sud-estică a locuinţei a fost descoperit un cuptor cu boltă semisferică, păstrat aproape integral. Cuptorul avea forma circulară cu diametrul vetrei de 1,1 m şi înălţimea bolţii de 0,2 m. Gura de alimentare a cuptorului se afla înspre interiorul gropii locuinţei şi era cu cca. 0,4 m, mai sus faţă de nivelul de călcare. Cuptorul este de acelaşi tip cu celelalte cercetate în L.17.
Gropile „menajere"
Gr. 46 (c. HH-II/39’) a fost descoperită la -0,5 m, avea forma circulară cu diametrul de 1 m, pereţii oblici şi fundul relativ sferic. Groapa era adâncită cu 0,3 m în solul steril. Umplutura gropii era formată din pământ de culoare neagră, uşor tasat în amestec cu puţine fragmente ceramice.
Gr. 47 (c. LL/42’) a fost descoperită la -0,5 m, avea forma ovală (1,6 x 1,4 m), pereţii oblici şi fundul plat. Groapa era adâncită cu 0,5 m în solul steril. Umplutura gropii era formată din pământ de culoare neagră, tasat, în amestec cu puţine fragmente ceramice.
Gr. 48 (c. LL-MM/43’-44’) a fost descoperită la -0,5 m, avea forma ovală (1,5 x 1,3 m), pereţii oblici şi fundul plat. Groapa era adâncită cu 0,5 m în solul steril. Umplutura gropii era formată din pământ de culoare neagră, tasat, în amestec cu puţine fragmente ceramice.
Gr. 49 (c. OO-PP/12’-13’) a fost descoperită la -0,5 m, avea forma ovală (2,4 x 1,5 m), pereţii oblici şi fundul plat. Groapa era adâncită cu 0,3 m în solul steril. Umplutura gropii era formată din pământ de culoare neagră, afânat, în amestec cu puţine fragmente ceramice.
Instalaţii de foc
Cuptorul nr. 2 (c. VV-XX/13’), a fost descoperit la -0,4 m, avea forma probabil circulară cu diametrul vetrei de cca. 0,8 x 0,9 m. Bolta s-a păstrat parţial şi avea înălţimea de cca. 0,2 m. Urmele cuptorului prăbuşit erau răspândite pe suprafaţa de 1,5 x 1,4 m.
Printre dărâmăturile cuptorului au fost descoperite fragmente ceramice şi mai multe pietre neprelucrate. Cuptorul a fost descoperit în aşezare în apropierea locuinţelor.
Urme de locuire eneolitice
Au fost descoperite şi cercetate 3 locuinţe (L.19, L.20 şi L.21); şi o groapă „menajeră" (Gr. 50).
Complexele de locuit:
L19 (c. RR-ŢŢ/3’-7’) a fost descoperită la -0,5 m, groapa avea forma relativ ovală (6,8 x 5,6 m) şi era orientată pe direcţia N - S. Groapa locuinţei avea pereţii oblici şi era adâncită cu 0,6 - 0,8 m în solul steril. Umplutura complexului era formată din pământ negru, puternic tasat, în amestec cu puţine fragmente ceramice. Fundul locuinţei era relativ plat şi pe nivelul de călcare au fost descoperite mai multe gropi de diferite forme şi dimensiuni. Pe latura sudică a gropii L.19 s-a observat că aceasta secţiona locuinţa L.20.
L20 (c. SS-XX/4’-7’) a fost descoperită la -0,5 m, groapa avea forma relativ ovală (8,4 x 6,0 m) şi era orientată pe direcţia N - S. Groapa locuinţei avea pereţii oblici şi era adâncită cu 0,5 m în solul steril. Umplutura complexului era formată din pământ negru, afânat, în amestec cu mult material ceramic fragmentat. Fundul locuinţei era relativ plat şi pe nivelul de călcare au fost descoperită mai multe gropi de diferite forme şi dimensiuni.
L21 (c. RR-TT/8’-10’) a fost descoperită la -0,5 m, groapa avea forma relativ ovală (6,8 x 5,6 m) şi era orientată pe direcţia NE-SV. Groapa locuinţei avea pereţii oblici şi era adâncită cu 0,6 m în solul steril. Umplutura complexului era formată din pământ negru, afânat, în amestec cu mult material ceramic fragmentat şi un fragment de râşniţă. Fundul locuinţei era relativ plat şi pe nivelul de călcare au fost descoperită mai multe gropi de diferite forme şi dimensiuni.
Gropile „menajere"
Gr.50 (c. SS-TT/11’-12’) a fost descoperită la -0,5 m, avea forma relativ ovală cu (3,6 x 2,5 m), pereţii oblici şi fundul plat. Groapa era adâncită cu 0,4 m în solul steril. Umplutura gropii era formată din pământ de culoare neagră, uşor tasat, în amestec cu puţine fragmente ceramice.
Importanţa deosebită a descoperirilor de la Olteni rezultă în atestarea prin complexe variate şi inventar caracteristic, a unei comunităţi Liniar ceramice cu note muzicale (Notenkopf). În plus, cercetarea în perioada 2005 - 2009 a celor 14 locuinţe, 4 vetre de foc, 2 cuptoare şi cca. 30 de gropi "menajere" au adus date inedite despre modul de amenajare a locuinţelor, cuptoarelor, vetrelor şi diferitelor tipuri de gropi.
La Olteni - Situl B, pe o suprafaţă de 1,5 ha, a fost descoperită şi cercetată una dintre cele mai mari aşezări aparţinând Culturii Ceramicii liniare cu note muzicale de pe teritoriul României.
În zona SE transilvăneană în aşezările Notenkopf sunt menţionate descoperiri atribuite culturilor eneolitice timpurii de tip Boian - Giuleşti şi Precucuteni. Materialele arheologice descoperite la Olteni, în complexele aparţinând celor două culturi eneolitice menţionate mai sus, cu ceramica excizată (decor „tabla de şah", „dinţi de lup" etc. ), par a fi contemporane.
În ceea ce priveşte originea culturii Precucuteni sunt acceptate ca arie de formare zona SE transilvăneană şi partea central-vestică a Moldovei, elemente componente fiind cele ale culturii Boian şi culturii ceramicii liniare.