Şeuşa | Comuna: Ciugud | Judeţ: Alba | Punct: Gorgan (La Gorgan, Gorganu) | Anul: 2010
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Raport ID:
4601
Anul cercetarii:
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului;
Categorie:
Domestic;
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă; Tell;
Cod RAN:
| 1124.02 |
Județ:
Alba
Unitate administrativă:
Ciugud
Localitate:
Şeuşa
Punct:
Gorgan (La Gorgan, Gorganu)
Localizare:
| 1124.02 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Andrei | Răzvan | participant | Instiuție Nedefinită |
| Marc | Antoniu Tudor | participant | Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
| Ciută | Beatrice | participant | Universitatea "1 Decembrie 1918", Alba Iulia |
| Șuteu | Călin | participant | Universitatea "1 Decembrie 1918", Alba Iulia |
| Ciută | Marius Mihai | participant | Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu |
Raport:
Campania anului 2010, desfăşurată în perioada 5-18 iulie (în conformitate cu Autorizaţia de săpătură arheologică sistematică nr. 89/2010, eliberată de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional), a fost cea de a zecea consecutivă şi ultima a cercetărilor arheologice din Măgura Gorganului, unde au fost relevate, de-a lungul anilor, mai multe locuiri succesive aparţinând eneoliticului dezvoltat (cultura Decea Mureşului) şi târziu (cultura Coţofeni).
Situl arheologic, un tell în adevăratul sens al cuvântului, prin cei 2,5 – 3 m de depuneri arheologice, a fost cercetat în proporţie de peste 80%, ultima unitate de cercetare fiind suprafaţa SX/2005-2010 = 10 x 5 m, a cărei cercetare a fost finalizată, integral în această ultimă campanie.
Atenţia a fost orientată spre finalizarea cercetării acestei unităţi, prin degajarea ultimelor elemente ale primei faze a locuirii Coţofeni (IIIB), caracterizată prin prezenţa locuinţelor de suprafaţă, de mari dimensiuni (L10/2005-2010), complexe cu inventare deosebit de bogate, care au sfârşit într-un incendiu deosebit de puternic.
Ulterior, s-a continuat adâncirea în nivelul Decea Mureşului, în cadrul căruia a fost surprinsă, în proporţie de 75%, o nouă locuinţă de suprafaţă, de formă rectangulară (C3/2010) cercetată integral. Inventarul arheologic s-a dovedit a fi deosebit de variat (ceramică, IMDA, utilaj litic, resturi faunistice etc.), întregind imaginea generală şi specială asupra celei mai timpurii locuiri umane eneolitice de pe Măgura Gorganului (463 m altitudine).
La adâncimea medie de 2,40-1,80 m, a fost surprins sterilul arheologic, de tip loessoid, specific întregului sit arheologic, consfinţind astfel încheierea etapei cercetării de teren a sitului arheologic de la Şeuşa-Gorgan.
O atenţie deosebită a fost acordată publicării unor materiale/contexte mai deosebite în diferite publicaţii de specialitate din ţară.1
Au fost astfel abordate o serie de probleme privind cronologia relativă şi absolută a culturilor eneolitice de la Gorgan, precum şi cele ale legăturilor bazate pe importuri culturale cu fenomenele contemporane din spaţiile geografice situate la mare distanţă.
În momentul de faţă, conform protocolului de colaborare cu Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia (instituţie care depozitează marea majoritate a materialelor arheologice provenite din cercetarea acestui sit) este în derulare pregătirea materialelor pentru prelucrarea finală, care se va concretiza, într-o perioadă de timp cât mai scurtă sperăm, sub forma unei monografii arheologice al cercetărilor desfăşurate în acest sit vreme de 10 ani.
Cercetarea arheologică a acestui ultim an a fost susţinută financiar prin sponsorizări din partea unor firme private din Alba Iulia, colectivul fiind compus din cadre didactice şi masteranzi de la Universitatea ”Lucian Blaga” din Sibiu şi arheologi din cadrul Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva. Conform Protocolului de colaborare, cu Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia, un exemplar al raportului de faţă urmează a fi depus la această instituţie, în timp ce materialele ce au făcut deja obiectul publicării de specialitate, mai sus amintite, au intrat deja în cadrul expoziţiei permanente urmând a fi valorificate în mod complex pe viitor (prin articole, comunicări, expoziţii de gen, studii şi, în fine, sub forma unei expoziţii monografice arheologice).