Jupa | Comuna: mun. Caransebeş | Judeţ: Caraş-Severin | Punct: La Drum - Zăvoi (Cetate sau Peste Ziduri) | Anul: 2011
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
Perioade:
Antichitate;
Epoci:
Epoca romană timpurie;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive); Domestic;
Tipuri de sit:
Aşezare urbană;
Cod RAN:
| 51038.01 |
Județ:
Caraş-Severin
Unitate administrativă:
mun. Caransebeş
Localitate:
Jupa
Punct:
La Drum - Zăvoi (Cetate sau Peste Ziduri)
Localizare:
| 51038.01 |
Lista Ilustrațiilor - 3
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Ardeţ | Lucia-Carmen | participant | Liceul Teoretic "Traian Doda" Caransebeş |
| Ardeţ | Adrian | responsabil | Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă, Caransebeş |
| Hamat | Ana Cristina | participant | Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă, Caransebeş |
Raport:
În campania arheologică din anul 2003 am investigat doar o parte din interiorul Clădirii XIII (4), urmând ca într-o perioadă următoare să putem definitiva cercetările la întreaga clădire.
Datorită unor măsuri edilitare luate de către mai marii urbei, o parte din Edificiul construit în prima jumătate a secolului al II-lea d. Chr. este abandonat, mai precis 4 m, care lasă loc viitoarei artere ce străbate urbea de la nord la sud, probabil un Cardo Maximus.
Noua clădire se înalţă cu aproximativ 1 metru, în unele locuri chiar mai bine.
Cercetarea noastră s-a materializat prin săparea interiorului camerei A, unde la adâncimea de 1,50 m faţă de actualul nivel am reuşit să surprindem un element deosebit. Pe fundaţiile Edificiului A /Z3 şi Z4 existent anterior sunt ridicate noile ziduri din piatră legată cu mortar. Fundaţiile zidurilor vechi au grosimea de 0,70 m şi cele care sunt construite peste acestea, au dimensiunea de 0,55 m. Primele sunt realizate din piatră de rău legată cu mortar în alternanţă cu ziditură de cărămidă.
În secţiunea S1/2003 au mai fost surprinse încă două ziduri care nu figurau în planul existent. Zidul Z 2 ce se leagă de zidul Z1, se prelungeşte cu 4,50 m spre est. În această porţiune acest zid are o grosime de 0,80 m faţă de 0,60 cât are în camera A.
Tot cu ocazia acestei săpături au mai fost identificate şi zidurile Z4 şi Z5 ce închid un mic coridor la nordul încăperii A. Nu am reuşit să finalizăm cercetările arheologice în interiorul încăperii în campania anului 2002, urmând să efectuăm o săpătură arheologică de suprafaţă la întreaga încăpere.
Am considerat foarte important ca pentru o restaurare a drumului din oraş (aşezarea civilă) să efectuăm o cercetare arheologică sistematică asupra acestuia în dreptul clădirilor II şi XIII (4)c cercetare efectuată în campania anului 2002.
La adâncimea de 1,50 m s-au descoperit urmele dărâmăturilor de la edificiul A şi clădirea II, faza de lemn. La 1 m adâncime, peste aceste dărâmături se constată o primă nivelare pe o porţiune de 6,40 m de pământ amestecat cu arsură şi urme de la construcţii. Peste acest strat constatăm existenţa unei pelicule de 0,20 m de pietriş şi bolovani ce constituie substrucţia drumului , peste care s-a depus un strat de pietriş ce conţine minereu de fier fiind brun-roşu şi care se prezintă în stratigrafia noastră sub forma unei pelicule late de 4 m, foarte bine tasat acoperit de un strat de cca. 0,5 m de pământ brun cu nisip. Aceasta este prima faza de dezvoltare a drumului ce va mai cunoaşte câteva etape pe parcursul secolului al III-lea.
De-o parte şi de alta, constatăm existenţa rigolelor late de1,30 şi respectiv 1,10 m în dreptul fiecărei clădiri în parte. Aceste rigole sunt umplute cu straturi succesive de nisip foarte fin rezultat în urma ploilor.
Această fază a drumului roman din oraş corespunde cel mai bine cu evoluţia urbană a aşezării noastre, la sfârşitul secolului al II-lea şi începutul secolului al III-lea.
Obiectivele cercetării de anul acesta se împart în două categorii. Prima dintre ele o reprezintă continuarea cercetării arheologice începute în anul 2002. În campania arheologică din anul 2002 principalul obiectiv al cercetărilor de la Tibiscum-Jupa l-a constituit cercetarea drumului roman în dreptul clădiri II şi extinderea săpăturilor în interiorul clădirii XIII (4) precum şi conservarea primară a clădirilor III (3) şi VI (6) aflate în zona aşezării civile. A doua categorie de obiective se referă la conservarea primară a clădirii XIII (4) în zona aşezării civile.
Lucrările în zona clădirii nr. XIII (4) efectuate în această campanie continuă săpături mai vechi, realizate în anii 2001- 2002. În campania arheologică din anul 2001 datorită stării precare în care se găseau clădirile componente ale aşezării civile de la nord de castrul militar, am iniţiat un program de conservare primară concretizat prin lucrări specifice la Clădirile XIII (4), IV (?) şi V (5), dezvelite şi conservate de către Marius Moga şi colaboratori în perioada 1964-1974. Un alt obiectiv important l-a constituit curăţarea drumului roman care traversează aşezarea civilă şi era cunoscut mai mult din fotografiile făcute de către Marius Moga şi prezente în expoziţia Muzeului Rezervaţiei Arheologice de la Tibiscum. Drumul care străbate aşezarea civilă are o lăţime de 7 m şi este pavat cu lespezi de calcar este considerat o arteră comercială a oraşului antic.
Săpăturile au început pe data de 01.09.2011, în zona din vecinătatea clădirii XIII(4), pe o porţiune de zece metri. Secţiunea, astfel trasată are dimensiunile de 10 x 4 m, profilul de sud îl reprezintă zidul clădirii XIII, ea fiind paralelă cu drumul roman. Lucrările au fost mult îngreunate de distrugerea provocată de construirea în acest loc a morii din Jupa, edificiu modern a cărui construcţie a distrus vestigiile antice şi o bucată din drumul roman până la adâncimea de 1 m.
La finalul campaniei, a fost atinsă o adâncime de 1, 65 m, dezvelindu-se un edificiu cu o suprastructură din lemn pe fundaţii de piatră şi cărămidă legate cu mortar - orientat NV, situat în vecinătatea clădirii XIII (4). Distanţa între edificiul nou descoperit şi clădirea XIII (4) este de 2, 25 m.
Din punct de vedere stratigrafic nivelul 1 se află la adâncimea de 1,65 m şi se compune din podeaua edificiului, executată din chirpic ars, din care se mai păstrează o mică parte, 90 x 0, 50m. aceasta care coboară începând de la metrul 6, până la adâncimea de 1, 80 m, sugerând existenţa unei pivniţe sau tasarea accentuată a solului. Zidurile au o substrucţie din piatră de râu şi cărămidă, legate cu mortar, peste care a fost aşezat un strat de lutuială pentru a menţine bârnele din care era construit peretele. Construcţia a fost dezafectată în momentul refacerii drumului. Nivelul 2, este un nivel de dărâmătură provenită din construcţia dezafectată, nivel care conţine piatră de râu, bucăţi de cărămidă şi ţiglă, bucăţele de mortar, cărbune, provenite din prăbuşirea edificiului mai sus menţionat. Pe unele dintre cărămizi se poate observa ştampila MID. Nivelul 3 corespunde unei nivelări a construcţiilor dezafectate, făcută cu lut tasat, cu scopul de pregăti locul pentru o altă construcţie. Restul straturilor au fost deranjate de construcţia modernă a morii, astfel că nu mai este posibilă o analiză stratigrafică între carourile 5 şi 10.
Zidul perimetral al clădirii XIII(4) (2, 9 x 1 m) a fost dezafectat în antichitate, fiind scos în apropierea drumului roman, iar înspre profilul de nord, piatra a fost scoasă în antichitate, fiind lăsat pe loc doar mortarul care o încastra. Lângă zidul clădirii XIII(4) a ieşit la iveală o parte din drumul roman 1, 65 x 1, 50 m, spart de o groapă antică, care a fost umplută apoi cu bucăţi de cărămidă, ţiglă, piatră spartă şi mortar. Zidul are fundaţia de 0, 75 m, fiind distrusă în partea superioară. Fundaţia drumului acoperă dărâmătura provenită din dărâmarea edificiului cu pereţi de lemn, aflat în apropierea primei faze a drumului.
Cele două edificii cercetate de noi în campania arheologică din septembrie 2011, se înscriu în tipul clădirilor adaptate nevoilor comerciale, cu faţadă îngustă, amplasată lângă drumul imperial.
Materialul arheologic este destul de sărac şi este reprezentat doar prin câteva fragmente ceramice, cuie şi cărămizi, aflate mai ales în nivelul de dărâmătură sau pe podeaua edificiului descoperit. Dintre piesele mai deosebite putem aminti fragmente de vas ceramic, pictat, aplică de bronz, mărgele de sticlă, fragment de scoică.
Acest tip de edificiu a fost construit din materialele de construcţie reprezentate prin piatră de râu, ţigle, cărămizi şi lemn.
Din punct de vedere cronologic, aşa cum rezultă din situaţia stratigrafică am reuşit să surprindem momente cruciale în dezvoltarea oraşului antic.
Nivelele unu şi doi reprezintă etapele construcţiilor din lemn, cu fundaţii de piatră şi cărămidă cu mortar, dezafectate în urma lărgirii drumului de acces în aşezare. Edificiul dezvelit parţial, îşi leagă existenţa de rolul comercial al aşezării. Fiind situat la artera principală, îndeplinea probabil şi un rol comercial, pe care cercetările viitoare îl vor demonstra.
Odată terminată cercetarea sistematică la clădirea XIII (4), vom începe lucrările de conservare primară, prin refacerea zidăriei şi punerea în valoare a acestei construcţii.
Pentru campania arheologică din anul 2012 propunem continuarea lucrărilor de dezvelire a edificiului nou descoperit şi conservarea lui.
În vederea elucidării numeroaselor întrebări privind acest obiectiv arheologic se pune problema continuării cercetărilor arheologice şi punerii în valoare a întregii zone cercetate până în prezent printr-o acţiune conjugată la care să participe şi autorităţile locale prin sprijinirea unui program de conservare şi valorificarea acestei importante zone arheologice din România. [Adrian Ardeţ].