Jupa | Comuna: Caransebeş | Judeţ: Caraş-Severin | Punct: Cetate; Zidină | Anul: 2011
Descriere:
Anul cercetarii:
Perioade:
Antichitate;
Epoci:
Epoca romană timpurie;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive); Domestic;
Tipuri de sit:
Locuire civilă; Castru;
Cod RAN:
| 51038.01 |
Județ:
Caraş-Severin
Unitate administrativă:
Caransebeş
Localitate:
Jupa
Punct:
Cetate; Zidină
Toponim:
Tibiscum
Localizare:
| 51038.01 |
Fără Ilustrații

Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Benea | Doina | responsabil | Universitatea de Vest, Timişoara |
Bunoiu | Victor | participant | Universitatea de Vest, Timişoara |
Crânguş | Mariana | participant | Universitatea de Vest, Timişoara |
Matei | Cosmin | participant | Universitatea de Vest, Timişoara |
Oniţiu | Atalia | participant | Universitatea de Vest, Timişoara |
Regep Vlascici | Simona | participant | Universitatea de Vest, Timişoara |
Timoc | Călin | participant | Universitatea de Vest, Timişoara |
Raport:
În anul 2011 au continuat cercetările arheologice la două obiective: castrul mare de la Tibiscum şi în clădirea XIV din vicus-ul militar.
Castrul mare
În anul 2011 a fost continuată cercetarea sectorului de nord-vest al castrului, cercetare iniţiată în anul 2009. Pe direcţia axei ce leagă colţul de nord-vest al castrului, de colţul de nord-vest al principiei s-a trasat o secţiune având dimensiunile de 22 x 1,5 m. Noua secţiune a fost amplasată la 1 m înspre sud faţă de cea din anul precedent cu scopul de a surprinde structura internă a castrului.
Stratigrafia este următoarea:
- 0-0,07 m humus vegetal;
- 0,07-0,30 m strat de depunere cu pământ de culoare galbenă, fără materiale arheologice;
- 0,30-0,50 m nivel roman târziu, cu pământ de culoare neagră;
- 0,50-1,05 m strat de nivelare al unei barăci militare (cu lăţime de aproximativ 8 m, având în faţă un pridvor de 1 m ). Din baracă se păstrează amprenta unor bârne (cu lăţimea de 0,39 m, 0,37 m, 0,35 m); ea reprezintă ultima fază de locuire. Contemporană cu aceasta se află între m. 0 şi 9,50 şi m. 15,50 şi 19,75 un drum realizat din pietriş. Nivelul de pietriş apare la adîncimea de 1,05-1,35 m;
- 1,35-1,55 m primul nivel de locuire a unei barăci militare, construită din lemn( cu lăţimea de aproximativ 5 m, având un pridvor lat de 1 m). Se păstrează amprentele unor bârne (cu lăţimea de 0,45 m, 0,25 m). Baraca a fost distrusă prin incendiere;
- lentile de lut de amenajare late de 0,15-0,25 m marchează cele două refaceri ale barăcii din primul nivel;
- 1,55-1,72 m nivel de locuire antică anterior construirii barăcilor apare între m. 0 şi 7,50;
- solul viu a fost atins la adâncimea de 1,98-2,05 m.
În concluzie, noile cercetări efectuate în castrul mare sugerează existenţa a două etape principale de construcţie a barăcilor. La primul nivel, care a fost distrus prin incendiere, se pot observa două refaceri ale barăcii la un scurt interval de timp. Refacerile vor fi dezafectate de un drum şi de construcţia barăcii din etapa a doua.
Materialul arheologic recoltat constă din fragmente ceramice.
Aşezarea civilă
Până în momentul de faţă din oraşul roman Tibiscum au fost dezvelite 12 clădiri civile, cea identificată în sectorul ce a fost deschis în 2009 printr-o magistrală în marginea nord-vestică a aşezării civile a fost notată cu indicativul XIV. În 2011 în acest sector s-a urmărit printr-o serie de secţiuni şi suprafeţe deschise succesiv surprinderea unei laturi a edificiului, foarte probabil intrarea şi mai ales orientarea acestei posibile Steifenhaus.
Săpăturile începute în 2010 au fost extinse. Ele au debutat în nord-vestul vicus-ului militar, printr-o secţiune de 30x1,5 m pe direcţia E - V, prelungită apoi spre E cu încă 5 m. Această secţiune mică a fost extinsă în 2011, S1 / 2011 măsurând în final 12x2 m. În magistrala din 2009, care a surprins primele ziduri ale locuinţei s-a identificat şi un drum imperial roman, cu lăţimea de 8,5 m, cu rigole de 0,65 m şi care a avut mai multe faze de refacere. Edificiul civil a fost ridicat cca. 10 m drum. Aşa cum ne indică stratigrafia, prezintă două faze de lemn, iar spre mijlocul secolului al III-lea au fost ridicate zidurile din piatră de râu. Zidul aflat într-o stare proastă de conservare, suprins în S1 / 2009, s-a păstrat pe o lungime de 6 metri şi prezintă o lăţime de 0,75 m. Acest zid este unul exterior după cum se poate deduce din soclul de coloană care îl formează în jurul m. 28. Acest soclu realizat din piatră de râu, legătă cu mortar are dimenisunea de 0,90 x 1 m. Un soclu similar a fost identificat în S1 / 2011, la o distanţă de cca. 4 m. Zidul exterior continuă în S1 / 2011 pe o lungime de 8 m, spre nord-est, după care coteşte spre sud-est.
Colţul clădirii este afectat de o groapă ovală, cu un diametru de aprox. 0,90 m. Nivelul de călcare, la intrarea în edificiu, suprins în profilul de nord al secţiunii, evidenţiat printr-o podea de chipici, aproape de soclul de piatră, este la 0,60 m adâncime faţă de nivelul actual al solului.
Pentru evidenţierea zidurilor interioare ale edificiului a mai fost trasată o secţiune paralelă cu S1 / 2011, dar mai scurtă, S2 / 2011 (8 x 2m), cu un martor de 0,50 m între secţiuni şi o casetă de C1 / 2011, (3 x 5 m), orientată spre sud, cu un martor tot de 0,50 m între C1 / 2011 şi S2 / 2011.
Zidăria surprinsă în S2/ 2011 este orientată paralel cu cea din S1 / 2011, pe o lungime de 7,5 m şi este o continuare a unui zid surprins doar parţial în C1 / 2010, suprafaţă de control deschisă cu un an înainte la vest de S2 / 2011. Zidul este întrerupt la intersecţia cu un zid sudic de o groapă de stâlp de lemn, cu circumferinţa de 0,80 m. Elevaţia zidului (lat de 0,75 m), care se păstrează destul de bine pe 7 rânduri de piatră de râu legate cu mortar, este înclinată în partea de sud-vest, semn că s-a deplasat în timp de pe fundaţia original, care a fost surprinsă la bază, pe o lăţime de 0,35 m. Structura acestui zid ne îndeamnă să credem că edificiul şi-a păstrat structura de rezistenţă din lemn, iar constructorul a preferat să încastreze această structura în zidăria de piatră. De altfel, în profilul de sud în S2 / 2011, la -0,50 m adâncime s-a putut constata un nivel de chirpici gros de 0,30 m, provenit probabil de la ultima fază de lemn a edificiului.
La fundaţia zidului nordic, lipită de tencuială din mortar, a fost descoperită o monedă de bronz de la Gordian al III-lea, ca ofrandă depusă de constructor.
În interiorul locuinţei, în stratul de chirpici, pe lângă o mare cantitate de fragmente ceramic şi oase a fost găsit şi un inel de fier cu gemă de carneol, având incrustat un delfin. Tot aici au mai fost găsite câteva monede din sec. III p.Chr. (Filip Arabul, Gordian III), precum şi fragm. de terra sigillata şi vase de sticlă, un fund pătrat de butelie având în relief literele A ᴧ V _
Printre descoperiri mai putem enumera un stylus de bronz, un ac de păr de os şi un cercel din sârmă de bronz.
Deocamdată au fost identificate două camere, doar una fiind pusă în evidenţă, cea de pe latura de E, prin deschiderea unei suprafeţe de control, C1/2011. Camera are o formă pătrată, cu dimensiuni de 4 x 4 m şi este prima încăpere din şirul mai multor camere ale unui edificiu civil dezvoltat pe adâncime (Streifenhouse).
Stratigrafia în cadrul clădirii este relativ simplă, fiind surprinse două nivele de lemn, unul identificat prin pigmentul de lemn ars din stratul de nivelare din lut şi altul realizat din chirpic, care a fost înlocuit cu un edificiu în piatră. Clădirea reprezintă o locuinţă privată, relativ modestă ca aspect arhitectural şi care prezintă un caz inedit de soluţie tehnică constructivă, primul de acest fel în cadrul oraşului roman de la Tibiscum-Jupa.