Petreştii de Jos | Judeţ: Cluj | Punct: Cheile Turzii - Peştera Ungurească, Peştera Binder | Anul: 2011
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Raport ID:
4762
Anul cercetarii:
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului;
Categorie:
Domestic;
Tipuri de sit:
Locuire în peşteră;
Cod RAN:
| 58927.03 |
Județ:
Cluj
Unitate administrativă:
Petreștii De Jos
Localitate:
Petreștii De Jos
Punct:
Cheile Turzii - Peștera Ungurească, Peștera Binder
Localizare:
| 58927.03 |
Lista Ilustrațiilor - 5
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Angeleski | Sote | participant | Instiuție Nedefinită |
| Constantinescu | Bogdan | participant | INFIN Bucureşti |
| Lazarovici Mantu | Cornelia Magda | participant | Institutul de Arheologie, Iaşi |
| Roman | Cristian Constantin | participant | Muzeul Castelul Corvineştilor, Hunedoara |
| Tincu | Sorin | participant | Muzeul Castelul Corvineştilor, Hunedoara |
| Colesniuc | Sorin Marcel | participant | Muzeul de Arheologie "Callatis", Mangalia |
| Dumitrescu-Chioar | Florian | participant | Muzeul Naţional Brukenthal, Sibiu |
| Natea | Gheorghe Vasile | participant | Muzeul Naţional Brukenthal, Sibiu |
| Palaghie | Vasile | participant | Muzeul Naţional Brukenthal, Sibiu |
| Ciută | Beatrice | participant | Universitatea "1 Decembrie 1918", Alba Iulia |
| Lazarovici | Gheorghe | participant | Universitatea "Eftimie Murgu", Reşiţa |
Raport:
Pe parcursul anului 2011, din lipsa fondurilor pentru încheierea cercetării arheologice s-a avut în vedere în primul rând prelucrarea materialului arheologic şi continuarea investigaţiilor cu privire la artefactele descoperite. Astfel, materialul referitor la fauna micromamiferelor a fost trimis spre analiză la un specialist în domeniu din Austria.
O parte din piesele de aur (peste 80) descoperite în cuprinsul atelierului de bijuterii au fost analizate în cadrul IFIN Bucureşti de către o echipă condusă de B. Constantinescu, punându-se în evidenţă caracteristicile materialului din care au fost confecţionate. Datorită capacităţilor actuale de analiză s-a determinat doar compoziţia a patru elemente (aur, argint, cupru şi fier). Coroborarea acestor date cu analizele altor pieselor provenind din literatura arheologică arată gruparea pieselor de la Cheile Turzii în mai mulţi clusteri, fig. 2. Fără să intrăm în detalii, trebuie subliniat faptul că piesele de la Cheile Turzii se leagă de sursele de aur de la Roşia Montană şi din Munţii Apuseni. Ar mai fi de notat faptul că prezenţa fierului este o caracteristică a aurului din Transilvania. Toate piesele din Cheile Turzii se grupează în seria dintre analizele din Minele RO III 7-15 şi Mine RO VII m, k, l de la Roşia Montană1, doar o singură piesă de la Sultana (inventar 8654) are un procent mai ridicat, celelalte nu au fier. În aceeaşi grupă intră şi tubul de la Moşna. În ceea ce priveşte prezenţa unui alt element, cuprul, valorile de 300 ppn grupează aurul din Cheile Turzii (FN 1 G6, T5730, T5726, T5724, T5723, FN1G6) împreună cu cele de la Pian, dar şi cu o serie de aur a lui Hartman, din fostul comitat Bihor2 şi unele de la Horgen3. Valorile de 1000 ppn din Cheile Turzii (mărgeluţa CJ) are valori apropiate cu aurul de râu de la Oberrhein Kembs, din Laténe4. Valorile mici de 100 ppn din Cheile Turzii (Mărgea T5733, Mărgea T5732, Mărgea T5739, Mărgea T5725, Foiţa T5727 şi piesele cu inv. P.174776, P.174785, P.174786) corespund cu valorile din mina RO.363, RO VII m, g RO V 215.
Piesele din aur aflate în colecţia Muzelui Brukenthal din Sibiu au fost fotografiate la microscop în vederea surprinderii detaliilor cu privire la tehnicile de prelucrare folosite (batere, sudare, perforare, netezire, finisare). Studierea cu atenţie a materialelor descoperite în peşteră ne-a condus la concluzia folosirii unor colţi de micromamifere ca parte a unui tub pentru suflare (după ce erau înfipţi în tuburi de os sau salcie/soc). În acest fel se putea dirija jetul de foc pentru a se realiza sudarea benzilor ce alcătuiau mărgelele. Presupunem că pentru perforare s-ar fi folosit un instrument din cupru, cu secţiunea patrulateră.
În decursul anului 2011 au fost procesate o serie de probe de sol prelevate din cadrul mai multor contexte, cu scopul de a recupera macroresturile botanice.
O primă privire generală a relevat prezenţa grăuncioarelor de cereale în cadrul speciilor, preponderentă fiind specia Triticum. Alte specii preponderente sunt fructele sălbatice cum ar fi Cornus mas, Corylus avellana şi Prunus sp., specifice zonei de munte unde se află localizat situl arheologic.
Datele arheobotanice vin să confirme şi să sprijine ipoteza, cum că unul din mijloacele de subzistentă ale populaţiilor care au trăit în perioada respectivă era cultivarea primitivă a plantelor, rezerva de hrană fiind suplimentată de fructele culese din arborii aflaţi în arealul învecinat aşezării.
În următoarele două-trei campanii ne propunem să încheiem cercetarea suprafeţei în adâncime, pe o grosime de cca. 0,35 m (cu alte circa 10-15 straturi, aşa cum reiese din profilul secţiunii lui D. Berciu - I. Aldea). Se are în vedere şi cercetarea vecinătăţii de nord a complexului, cât a mai rămas din nivelările practicate în 1890, când peştera a fost amenajată ca sală de bal (pentru sărbătorirea mileniului de la venirea ungurilor; de aici numele actual de Peştera Ungurească, anterior fiind numită Peştera Caprelor). Pe latura de sud apreciem că mai sunt depuneri din alte perioade, tăiate pentru a obţine o podea orizontală pentru atelier.