Leşmir | Comuna: Marca | Judeţ: Sălaj | Punct: Dealul lui Kuhn/Kuhnhégy | Anul: 2011
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Raport ID:
4844
Anul cercetarii:
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului;
Categorie:
Domestic;
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă; Aşezare fortificată;
Cod RAN:
| 141964.02 |
Județ:
Sălaj
Unitate administrativă:
Marca
Localitate:
Leșmir
Punct:
Dealul Lui Kuhn/Kuhnhégy
Localizare:
| 141964.02 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Bejinariu | Ioan | responsabil | Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău |
| Băcueţ-Crişan | Sanda | participant | Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău |
Raport:
Localitatea Leşmir se află la extremitatea vestică a Sălajului, la limita de judeţ cu Bihorul. Aparţine comunei Marca, iar spre vest se învecinează cu comuna Suplacu de Barcău (BH). Relieful se caracterizează printr-o armonioasă îmbinare a zonei cu luncă a Barcăului cu dealurile dimprejur. Culmea dealului Şumalului orientată aproximativ nord-sud, delimitează zona cursului superior de cel mijlociu al râului Barcău.
"Dealul lui Kuhn / Kuhnhégy" (ung.) este un promontoriu ce se leagă organic spre est de dealul Şumalului şi înaintează puternic către vest în zona de luncă a Barcăului. Promontoriul se termină într-un mamelon, ceva mai înalt (alt. max. 210 m) şi mai lat, cu pante abrupte pe trei dintre laturi (nord-vest-sud). Actualmente râul Barcău curge la circa 1,2 km spre vest de deal, dar probabil în preistorie cursul de apă era mai apropiat. În ultimii ani, exploatarea hidrocarburilor, veche de circa o jumătate de veac în zona Suplacu de Barcău, a început să avanseze pe teritoriul administrativ al satului Leşmir. Din punctul de vedere al marilor unităţi geografice, ne aflăm în zona de contact a Depresiunii Şimleului cu sud-estul regiunii Tisei Superioare. La circa 6 km spre sud-sud-vest de "Dealul lui Kuhn" se află cetatea dacică de la Marca care ţinea sub control trecătoarea de pe cursul Barcăului. În aceeaşi zonă este situl pluristratigrafic de la Porţ "Corău" aflat în curs de cercetare, precum şi staţiunea de la finalul primei epoci a fierului - începutul perioadei Laténe de la Porţ "Paliş" cercetată între 2005-2008.
În mod eronat, în literatura arheologică situl de la Leşmir, de pe "Dealul lui Kuhn" este plasat în localitatea vecină, satul Şumal. În fapt, el se află la ieşirea din satul Leşmir, între cele două localităţi, la o distanţă de cel puţin 1 km de Şumal. Ceramică preistorică, despre care se crede că provine de pe "Dealul lui Kuhn" a ajuns în colecţia de antichităţi a fostului Colegiu Minorit din Şimleu Silvaniei pe la sfârşitul sec. al XIX-lea. Date sumare despre aceste materiale au fost furnizate de către Fetzer J. F. în seria veche a publicaţiei Archaeologiai Èrtesitő. Ulterior, informaţiile sunt reluate de către M. Roska în 1942, cu ocazia repertorierii descoperirilor preistorice din Ardeal. Cercetări de suprafaţă sunt efectuate în anii `70 ai secolului trecut de către È. Lakó de la Muzeul din Zalău, după ce în colecţia acestei instituţii ajunge ceramică descoperită în punctul "Dealul lui Kuhn " de către un colecţionar din Suplacu de Barcău.
Actualmente pe o suprafaţă de circa 2500 m2 din suprafaţa sitului au fost amplasate instalaţii de extracţie a hidrocarburilor, precum şi drumul de acces spre acestea.
Cercetarea efectuată la sfârşitul anului 2010 şi pe parcursul a circa 2 luni din prima jumătate a lui 2011 a avut un caracter preventiv. Intenţia OMV - PETROM de a amplasa instalaţii de foraj pe o zonă de pe platoul dealului ne-a fost adusă la cunoştiinţă după ce investitorul amenajase deja drumul de acces şi nivelase zona de foraj. Ca atare obiectivul principal al cercetării a constat în excavarea unei sector de circa 1000 m2 mai puţin afectat de intervenţia neautorizată a investitorului.
Săpăturile efectuate ne-au permis să precizăm că în această zonă, situl arheologic de la Leşmir "Dealul lui Kuhn " a fost locuit pe parcursul a trei perioade de timp, care se eşalonează de-a lungul epocii eneolitice. În total au fost descoperite 20 de complexe arheologice (resturile unor construcţii, gropi, resturile unei fortificaţii)
Cea mai veche locuire aparţine eneoliticului timpuriu şi anume culturii Tiszapolgár, fazei B a acestei culturi. Nivelul aferent perioadei Tiszapolgár a fost surprins pe întreaga suprafaţă vizată, cu excepţia zonelor unde stratul de cultură a fost dislocat în întregime. Au fost surprinse resturile unor amenajări / construcţii, cu un contur vag rectangular sau oval ori neregulat din care au fost recuperate materiale arheologice, respectiv ceramică şi alte artefacte din lut şi diverse obiecte din corn şi os. Se remarcă prin bogăţia inventarului o groapă (Cpx. 11) din care au fost recuperate vase ceramice întregibile şi o mare cantitate de oase, printre care un fragment de mandibulă umană.
În suprafaţa S10, complexul nr. 18, care aparţine culturii Tiszapolgár este suprapus de un alt complex, probabil o construcţie din care s-a mai păstrat o parte, desemnată drept Cpx. 15. Din acest complex au fost recuperate o serie de materiale ceramice cu decor Bodrogkeresztúr. Un nivel de locuire distinct, aferent acestei culturi din eneoliticul mijlociu a fost surprins clar doar în acest sector al sitului, dar nu excludem posibilitatea ca materiale de acest tip să fi apărut şi în alte zone, dat fiind că inventarul ceramic nu a fost analizat încă, în totalitate.
Stratigrafic, cele mai recente urme de locuire din sectorul cercetat al sitului arheologic de la Leşmir "Dealul lui Kuhn" aparţin culturii Coţofeni. Cel mai important complex, din care a şi provenit dealtfel majoritatea inventarului ceramic cu decor de acest tip este Cpx. 4. Este vorba despre un şanţ dispus aproximativ semilunar, ce a fost urmărit pe un traseu de circa 25 m de la sud-est spre nord-vest. Şanţul are o deschidere maximă la gură de 3 m, spre fund se îngustează, iar adâncimea maximă este de cca. 2,50 m. Şanţul a tăiat pe alocuri complexe mai vechi, Tiszapolgár, aspect relevat mai ales în secţiunile S1 şi S3. La o distanţă de 5-5,5 m spre vest de şanţ, mai ales în sectorul secţiunii S4, urmând acelaşi traseu cu şanţul, a fost surprinsă o suprafaţă (afectată în parte de nivelarea mecanică) cu mult chirpici şi benzi de cărbune. Situaţia sugerează că este vorba despre resturile incendiate ale palisadei de lemn, aferentă şanţului de apărare din perioada locuirii Coţofeni. În secţiunea S4, unde aceste resturi au fost mai consistente, am putut observa, mai ales în jumătatea sudică a suprafeţei, cum masa de chirpici şi cărbune este tăiată pe alocuri de gropi de stâlp şi de şanţul de amplasare a unei tălpi late de 0,50 m. Deşi stratigrafia nu este integral păstrată poate fi vorba despre o fază de reamenajare a palisadei, după distrugere. Materialul Coţofeni recuperat din şanţ constă într-o cantitate importantă de fragmente ceramice, cu un decor ce se regăseşte pe ceramica atribuită fazei a II a culturii. Menţionăm deasemenea descoperirea unui topor masiv din rocă dură, şlefuit, cu orificiu de fixare. Piesa a apărut pe panta umărului exterior al şanţului.
În urma cercetărilor preventive a fost descoperit un inventar arheologic foarte bogat. Predomină ceramica Tiszapolgár, dat fiind faptul că nivelul de locuire aferent acestei culturi a suferit mai puţin în urma amenajărilor neautorizate ale terenului. Se remarcă însă marea cantitate de unelte lucrate din corn, precum şi numeroasele piese seminifinite sau rebuturi, ori bucăţi de materie primă. În total este vorba despre o cantitate ce depăşeşte 100 de bucăţi. Remarcăm şi prezenţa unor mici nuclee, precum şi a unor lame sau aşchii de obsidian, respectiv a câtorva dălţi din piatră şlefuită, deasemenea provenind din stratul şi complexele Tiszapolgár. Printre descoperirile remarcabile se numără Cpx.3. Este vorba despre o depunere deliberată a unei râşniţe din piatră, peste o întreagă "şarjă" de seminţe, care trebuiau măcinate, totul în asociere cu câteva fragmente ceramice Tiszapolgár. Este vorba despre o cantitate de 70 grame de grâu din specia Emmer (Triticum dicoccum - analizat de B. Ciută), o specie care a mai fost evidenţiată în aşezarea Tiszapolgár de la Uivar-Gomilă (TM). Surprinderea unui nivel de locuire Bodrogkresztúr este remarcabilă, dat fiind penuria punctelor cu urme de locuire din această etapă a eneoliticului din zona Sălajului (2-3 puncte). Descoperirea amenajărilor defensive aferente perioadei locuirii Coţofeni pe "Dealul lui Kuhn" reprezintă un element de noutate, datorită faptului că până acum se cunoşteau foarte puţine date despre fortificarea siturilor Coţofeni, mai ales a celor anterioare fazei Coţofeni III.