Nădlac | Judeţ: Arad | Punct: Sit 2 M (Autostrada Nădlac – Arad, lot 1, km. 1+125 - 1+440) | Anul: 2012
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
Perioade:
Antichitate; Evul Mediu;
Epoci:
Epoca romană timpurie; Epoca migraţiilor; Epoca medievală timpurie; Epoca medievală timpurie;
Categorie:
Domestic; Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă; Necropolă;
Cod RAN:
| 9636.04 |
Județ:
Arad
Unitate administrativă:
or. Nădlac
Localitate:
Nădlac
Punct:
Sit 2 M (Autostrada Nădlac – Arad, lot 1, km. 1+125 - 1+440)
Localizare:
| 9636.04 |
Lista Ilustrațiilor - 1
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Balogh | Tamás | participant | Instiuție Nedefinită |
| Brehulescu | Alexandru | participant | Instiuție Nedefinită |
| Ciobanu | Narcis | participant | Instiuție Nedefinită |
| Cizmar | Ştefania | participant | Instiuție Nedefinită |
| Ferencz-Mátéfi | Ágota | participant | Instiuție Nedefinită |
| Ignat | Ana Lucreţia | participant | Instiuție Nedefinită |
| Lie | Marian Adrian | participant | Instiuție Nedefinită |
| Mihai | Andrei | participant | Instiuție Nedefinită |
| Petric | Paul-Ioan | participant | Instiuție Nedefinită |
| Săsărman | Mihai Vlad | participant | Instiuție Nedefinită |
| Urák | Malvinka | participant | Instiuție Nedefinită |
| Ursuţiu | Adrian | participant | Instiuție Nedefinită |
| Cociş | Sorin Ilie | participant | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Copos | Gelu | participant | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Cordoş | Elena Cristina | participant | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Cumurciuc | Korneliu | participant | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Dobos | Alpár | participant | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Ferencz | Szabolcs | participant | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Lăzărescu | Vlad Andrei | participant | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Mustaţă | Silvia | participant | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Oprean | Coriolan Horaţiu | participant | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Ţuţuianu | Costin Daniel | participant | Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
Raport:
Teren în pantă uşoară, situat la nord de oraşul Nădlac, pe terenurile agricole ale acestuia, la 1,25 km de frontieră spre est, pe traseul autostrăzii. Situl a fost identificat de colegii de la Complexul Muzeal Arad cu ocazia perieghezei efectuate pentru acest proiect investiţional. Ulterior, la diagnoza executată de Institutul de Arheologie şi Istoria Artei Cluj-Napoca au fost identificate şi cercetate primele 8 complexe arheologice. Pentru cercetarea sitului a fost practicată o investigaţie in suprafaţă efectuată cu excavator cu cupă de taluz, fiind decapată integral o suprafaţă de 150 x 70 m. Solul de pe întreaga suprafaţă supusă cercetării arheologice este reprezentat de un pământ cenuşiu, afânat, propice agriculturii, tocmai de aceea, suprafeţele de teren din zonă au fost şi sunt utilizate pentru cultivarea intensivă a diferitelor culturi agricole, cu utilaje de mare capacitate. Drept urmare, nivelul de cultură aferent aşezării a fost afectat de arăturile efectuate de-a lungul timpului. Stratul de pământ arabil brun-negricios atinge uneori grosimea de până la 0,5-0,6 m, nivel sub care apare un lut galben-roşiatic, nisipos în care sunt conturate complexele.
Pe suprafaţa decapată mecanic integral au fost descoperite în total 49 de complexe arheologice, compuse din două locuinţe adâncite de mari dimensiuni, 9 şanţuri, gropi de provizii şi o afumătoare, 6 complexe medievale, din care 4 cuptoare, aparţinând secolului VIII-X. Alte 10 gropi prin conţinut şi formă nu au putut fi atribuite cronologic uneia sau alteia din secvenţele identificate in sit.
Complexele aferente sitului 2M, aparţinând epocilor deja menţionate se află grupate în general în centrul sitului fiind mărginite de sanţuri sarmatice spre vest si est, iesind din limita autostrăzii spre nord şi sud, fapt ce ne face să presupunem că locuirea se află dispusă pe aceste două direcţii, areal care trebuie sa fi oferit condiţii propice în toate aceste epoci.
Ca elemente de datare pentru complexele sarmatice (locuinţe cuptoare, şi gropi menajere) dispunem exclusiv de materialul ceramic provenind din complexele cercetate. Complexele oferă materiale arheologice ce permit o încadrare în secolele III- IV prin ceramica de factură lucrată la roată, cu mâna în pastă grosieră, grafitate ce indică populaţii sarmatice.
Complexele arheologice de locuire medieval timpurii pot fi încadrate, pe baza planului rectangular, a „cuptorului pietrar”, dar şi a ceramicii specifice în orizontul cronologic al sec.XI-XII p.Chr.