Ţaga | Judeţ: Cluj | Punct: Valea Ţăgii | Anul: 2000
CC BY-SA 4.0 Lista Ilustrațiilor - 6
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Lazarovici | Gheorghe | participant | Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca |
Raport:
Situarea staţiunii. Staţiunea se află în Câmpia Transilvaniei, pe "Valea ţăjii" cum numesc localnicii o vale ce străbate cîmpia Transilvaniei, vale luând, de cele mai multe ori, numele satului pe teritoriul satului atunci cănd îl străbate. Valea face legătura între civilizaţiile din estul Transilvaniei şi cele din Bazinul Someşului. Staţiunea de la Ţaga face legătura între situl de la Zau, cea mai mare staţiune şi dintre cele mai vechi ale acestei civilizaţii, alături de cele de la Cluj-Napoca (diferite puncte) şi Iclod (fig. 1).
Fig. 1 Localizarea principalelor staţiuni Iclod din Câmpia Transilvaniei
Staţiunea se află între două pâraie, cel de sud fiind şi o sursă de apă potabilă. Terasa se află deasupra actualului loc, fiind probabil şi în neolitic câteva heleştee pe firul văii. Spre vest şi sud s-a găsit un şanţ neolitic ce asigura o apărare în acele zone.
Localizarea săpăturilor. Situl se află terasa superioară a văii, între cele trei staţii de gaz (staţia de extracţie la nord, staţia de compimare la sud şi rezervoarele de purificarea apei la vest), în păşunea satului. Lucrările au început cu săpăturile de salvare S1-S9 şi săpături sistematice S3, S10. Recent s-a încetăţenit termenul de "La baza arheologică". Secţiunea 10 se află la 10 m sud de bază (fig. 2).
Fig. 2 Taga, baza arheologică.
Locul secţiunii 10 se găseşte în zona centrală a staţiunii, cele două suprafeţe S3 şi S10 fiind plasate spre centrul ei.
Stratigrafia. După cercetarea suprafeţei 3 şi 10 semnalăm prezenţa a trei nivele de locuire, divizate de două orizonturi de complexe. Unele spre suprafaţă cu baza la cca 40 - 50 cm cu puţine complexe, mai ales cu aspect de colibe formând orizontul Ţaga III. Altele apar la adîncimile de 0,70-0,85 m ce reprezintă baza nivelului Ţaga II. Cel de-al treilea are nivelul de călcare de la 0,95 1m fiind complexe de mari dimensiuni cu structuri de bârne masive cu fundaţii mari marcate ca Ţaga I.
Evoluţia săpăturii şi descrierea suprafeţei cercetate. Primele complexe în suprafaţa cercetată au apărut spre capătul sudic al secţiunii, la adâncimea de 0,85 cm, marcată ca platforma 20 (P20), formată dintr-o aglomerare de chirpici şi vase sparte in situ provenind de la o locuinţă ale cărei dimensiuni şi orientare, deocamdată, nu poate fi precizată.
La acel nivel mai apăreau sporadic resturi de complexe împrăştiate. Materialele ţineau de nivelul Ţaga II.
Complexele.
La adâncimea de 0,90m era partea superioară a dărâmăturilor, marcate de noi cu termenul de platformă. Acestea sunt resturi de pereţi dărîmaţi îăn picioare sau impinşi ulterior.
Numărul locuinţelor clar semnalate este mic. Grupările de chirpici marchează cel mai adesea resturi de pereţi, marvcate de noi cu termenul de platformă (P) pt a putea aduna materialul pe complexe. Locuinţele clar delimitate sunt puţine. Una a fost cercetată în secţiunea 3 marcată ca P15 ea poate fi menţionată ca Locuinţa 1 sau P15.
Locuinţa 2. O locuinţă este spre colţul nordic al secţiunii cuprinzând platformele P23, P23a, parţial P22 şi P22a şi o parte din platformele 21.
Fig. ÎÎ Taga, S10, Locuinţa 2, nivel Ţaga I.
Locuinţa 3. O altă locuinţă este amplasată spre mijlocul săpăturii, cuprinzând pereţi de la
La adâncimile de -1,1 în spre deal şi -1,20 m spre vale au fost semnalate gropile sistemului de fundaţie şi baza unor pereţi de lut. După felul cum erau amplasate gropile de stâlpi se pot schiţa unele aliniamente, dar cercetarea complexului nu este încheiată.
Plan cu fundaţiile locuinţelor 23 şi 23A în situaţia aflată la începutul cercetării. Din plan se observă aliniamente interioare sau mai recente. Structura de bază a construcţiei avea un rând de stţlpi de mari dimensiuni semnalaţi la finele campaniei precedente.