Răcarii de Jos | Comuna: Brădeşti | Judeţ: Dolj | Punct: Castru | Anul: 2013
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
Perioade:
Antichitate;
Epoci:
Epoca romană târzie;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive); Domestic;
Tipuri de sit:
Castru; Aşezare fortificată; Locuire militară;
Cod RAN:
| 71108.02 |
Județ:
Dolj
Unitate administrativă:
Brădeşti
Localitate:
Răcarii de Jos
Punct:
Castru
Localizare:
| 71108.02 |
Lista Ilustrațiilor - 2
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Bondoc | Dorel | responsabil | Muzeul Olteniei, Craiova |
| Filip | Gabriela | participant | Universitatea "1 Decembrie 1918", Alba Iulia |
Raport:
Amplasat în imediata vecinătate a căii ferate Craiova - Filiaşi şi a drumului european E 70, castrul roman de la Răcari reprezintă un monument arheologic de cea mai mare importanţă pentru istoria acestor locuri. Prezenţa sa în perimetrul judeţului Dolj este o oportunitate pentru autorităţile judeţene şi locale, în sensul posibilităţii de a fi cercetat, conservat şi introdus în circuitul turistic.
Fondurile destinate cercetărilor au fost alocate pe bază de proiect, de către Consiliul Judeţean Dolj şi Muzeul Olteniei Craiova. Am beneficiat de asemenea, de sprijinul direct al Primăriei Comunei Brădeşti, iar forţa de muncă a fost recrutată pe plan local.
Concret, în campania din anul 2013, obiectivul „atacat” a fost clădirea comandamentului castrului1. Este un obiectiv de mari dimensiuni (lăţime 34 m), realizat cu fundaţii şi ziduri de piatră. Ruinele clădirii au avut de suferit de-a lungul vremii din cauza spolierii materialului de construcţie, dar şi a săpăturile mai vechi (Gr. Tocilescu, P. Polonic, Gr. Florescu), efectuate după o metodă mai puţin profesională; este vorba despre săpături de-a lungul zidului, lăsate apoi descoperite. Din aceste motive, locul pe care se găsea clădirea comandamentului se prezintă sub forma unui crater adânc. Ca şi când nu ar fi fost deajuns, după anul 1989, perimetrul castrului a devenit un loc predilect pentru unii localnici, de aruncare a gunoiului menajer.
Cu toate acestea, ruinele fundaţiilor clădirii au putut fi evidenţiate de săpătura noastră (fig.1-2). În anul 2013 s-au cercetat numai încăperile din partea din spate a clădirii. Zidurile exterioare măsoară o grosime de 80cm, iar cele interioare de 70cm. În număr de şapte, încăperile sunt dispuse după cum urmează.
Încăperea centrală (camera stindardelor) se găseşte la mijlocul laturii din spatele clădirii; prezintă în fundal o terminaţie absidată (arcuită) şi a fost prevăzută pe partea exterioară cu trei contraforţi în vederea obţinerii unei mai bune stabilităţi a zidului. Utilitatea sa era aceea de a găzdui stindardele, reprezentările statuare ale zeităţilor oficiale ale Pantheonului roman şi tezaurul unităţii militare de aici.
De o parte şi de alta a acestei camere se găsesc încă şase încăperi, câte trei pe fiecare parte, de dimensiuni diferite. Erau folosite ca birouri sau camere unde se depozitau arme şi piese de echipament militar. În interiorul încăperilor au fost descoperite chei de fier şi bronz, instrumente de scris, ţigle şi cărămizi (unele purtând inscripţii), cuie şi piroane de fier, verigi, obiecte de os (piese de joc), monede, fibule şi binenţeles, ceramică.
Foarte probabil, clădirea mai prezenta încă un etaj. Această afirmaţie se bazează pe grosimea neobişnuită a fundaţiilor şi zidurilor sale, precum şi pe prezenţa celor trei contraforţi exteriori, ai absidei camerei stindardelor; toate acestea se pot justifica numai prin necesitatea de a susţine o construcţie de dimensiuni mari. Clădirea comandamentului, ca şi castrul de la Răcari au fost construite de soldaţii unităţii militare de aici - N(umerus) M(aurorum).
Pentru ca toate ruinele să poată fi păstrate neacoperite de pământ, s-a procedat la operaţiunea de conservare primară a lor. Această măsură se încadrează în intenţia Consiliului Judeţean Dolj şi a Muzeului Olteniei Craiova, de a proceda cât mai rapid la conservarea ruinelor întregului castru.
Din clădirea comandamentului a mai rămas o parte semnficativă de dezvelit. Alte obiective: magazia castrului, locuinţa comandantului şi barăcile destinate găzduirii soldaţilor.
Cercetarea şi conservarea în întregime a ruinelor castrului este un deziderat important pentru Muzeul Olteniei din Craiova. În final, totul va depinde de nivelul finaţării acordate cercetărilor.
Note:
1.
(Endnotes)
1 Despre clădirea comandamentului din castrul de la Răcari, vezi Gr. Florescu, Castrul roman dela Răcari-Dolj. Săpăturile arheologice din 1928 şi 1930, Craiova 1931, p. 13-15; D. Tudor, Castra Daciae Inferioris (VIII). Săpăturile lui Gr.G. Tocilescu în castrul roman de la Răcari (raion Filiaşi, reg. Oltenia), Apulum, V, 1965, p. 236-237; D. Bondoc, N. Gudea, Castrul roman de la Răcari. Încercare de monografie, Cluj-Napoca,2009, p. 47-48.