Răcarii de Jos | Comuna: Brădeşti | Judeţ: Dolj | Punct: Castrul de la Răcari | Anul: 2014
CC BY-SA 4.0 Lista Ilustrațiilor - 3
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Bondoc | Dorel | participant | Muzeul Olteniei, Craiova |
| Filip | Gabriela | participant | Muzeul Olteniei, Craiova |
Raport:
Amplasat în imediata vecinătate a căii ferate Craiova-Filiaşi şi a drumului european E 70, castrul roman de la Răcari reprezintă un monument arheologic de cea mai mare importanţă pentru istoria acestor locuri. Prezenţa sa în perimetrul judeţului Dolj este o oportunitate pentru autorităţile judeţene şi locale, în sensul posibilităţii de a fi cercetat, conservat şi introdus în circuitul turistic.
În campania din anul 2014, săpăturile arheologice au vizat clădirea comandamentului castrului. Este un obiectiv de mari dimensiuni (lungime - 37 m; lăţime - 34 m), realizat cu fundaţii şi ziduri de piatră. Ruinele clădirii au avut de suferit de-a lungul vremii din cauza spolierii materialului de construcţie, dar şi a săpăturile
mai vechi (Gr. Tocilescu-P. Polonic, Gr. Florescu), efectuate după o metodă mai puţin profesională; este vorba despre săpături de-a lungul zidului, lăsate apoi descoperite. Din aceste motive, locul pe care se găsea clădirea comandamentului se prezintă sub forma unui crater adânc. Ca şi când nu ar fi fost deajuns, după anul 1989, perimetrul castrului a devenit un loc predilect pentru unii localnici, de aruncare a gunoiului menajer.
Din anul 2011, responsabilitatea cercetărilor arheologice în castrul de la Răcari a fost atribuită în întregime Muzeului Olteniei din Craiova. În pofida distrugerilor provocate de trecerea timpului şi de vandalismul oamenilor, ruinele fundaţiilor clădirii comandamentului castrului au putut fi evidenţiate de săpăturile noastre. Zidurile exterioare măsoară o grosime de 0,80m. În interior se găseau mai multe spaţii şi compartimentări, cu utilităţi diverse. Pentru ridicarea clădirii au fost folosite cantităţi mari de materiale de construcţie: pietre de râu, gresie locală (sâgă), pietre de calcar, cărămizi. Un acoperiş impozant, realizat din ţigle şi olane dispuse pe o schelărie de lemn, adăpostea interiorul clădirii.
Clădirea era amplasată în mijlocul castrului, cu deschiderea spre est, spre porta praetoria. Era alcătuită dintr-o curte interioară (atrium), în jurul căreia se găseau dispuse mai multe camere (armamentaria) destinate depozitării armelor şi a echipamentului militar; dincolo de curtea interioară se găsea o sală mare (basilica) a cărei utilitate era de a găzdui şedinţe, ceremonii sau procese; mai departe, la vest de basilica, încăperile din spate erau concentrate în jurul capelei sacre (sacellum), o încăpere de obicei absidată în care se păstrau drapelele (stindardele), reprezentările divinităţilor oficiale şi tezaurul unităţii militare. De o parte şi de alta a acestei camere se găsesc încă şase încăperi, câte trei pe fiecare parte, de dimensiuni diferite. Erau folosite ca birouri sau camere unde se depozitau arme şi piese de echipament militar.
Foarte probabil, clădirea mai prezenta încă un etaj. Această afirmaţie se bazează pe grosimea neobişnuită a fundaţiilor şi zidurilor sale, precum şi pe prezenţa celor trei contraforţi exteriori, ai absidei camerei stindardelor; toate acestea se pot justifica numai prin necesitatea de a susţine o construcţie de dimensiuni mari. Clădirea comandamentului, ca şi castrul de la Răcari au fost construite de soldaţii unităţii militare de aici - N(umerus) M(aurorum).
În timpul săpăturilor au fost descoperite diverse obiecte: ceramică, monede (fig. 1), obiecte de fier (fig. 2), ţigle sau cărămizi ştampilate (fig. 3), etc. Ne oprim aici cu aceste scurte consideraţii privind clădirea comandamentului din castrul roman de la Răcari, urmând să reluăm discuţia cu un alt prilej.
Cercetarea şi conservarea în întregime a ruinelor castrului este un deziderat important pentru Muzeul Olteniei din Craiova. Pentru ca toate ruinele să poată fi păstrate neacoperite de pământ, s-a procedat la operaţiunea de conservare primară a lor. Această măsură se încadrează în intenţia Consiliului Judeţean Dolj şi a Muzeului Olteniei Craiova, de a proceda cât mai rapid la conservarea ruinelor întregului castru şi introducerea acestuia într-un circuit turistic.