Râşnov | Judeţ: Braşov | Punct: Grădişte, Erdenburg | Anul: 2014
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
Perioade:
Antichitate;
Epoci:
Epoca romană târzie;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive); Neatribuit;
Tipuri de sit:
Castru; Tezaur monetar;
Cod RAN:
| 40376.01 |
Județ:
Braşov
Unitate administrativă:
or. Râşnov
Localitate:
Râşnov
Punct:
Grădişte, Erdenburg
Localizare:
| 40376.01 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Poltorak | Darren | participant | ArchaeoTek, Canada |
| Mitar | Cristina | participant | Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
| Petculescu | Liviu | responsabil | Muzeul Judeţean de Istorie Braşov |
| Coşuleţ | Stelian | participant | Muzeul Judeţean de Istorie Braşov |
| Dumbrăveanu | Traian | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
Raport:
Campania din anul 2014, finanţată de Cosiliul Judeţean Braşov, s-a desfăşurat în perioada 15 iulie – 29 august şi a urmărit continuarea cercetărilor începute în 2006 în zona barăcilor din praetentura sinistra a castrului Cumidava27. În acest an, ca şi în toate campaniile începând din 2006, s-a lucrat în suprafeţe cu dimensiunile standard de 6 x 4 m, separate de martori cu lăţimea de 1 m.
În această campanie au participat, pentru al patrulea an consecutiv, un număr de 4 voluntari ai organizaţiei Archaeotek din Canada (Centre de Recherches et Techniques Archéologiques) în baza contractului de colaborare încheiat între respectiva organizaţie şi Muzeul Judeţean de Istorie Braşov. Ca şi în campaniile precedente, voluntarii, provenind din ţări diferite, au fost coordonaţi de către lectorul universitar, arheolog Darren Poltorak.
Voluntarii au lucrat şi în această campanie, conform protocolului, într-un sector propriu, care a constat în continuarea
cercetării Sp. 11, începută în anul 2012. Săpătura a continuat de la adâncimea de 0,80 – 0,90 m unde se ajunsese în campania
precedentă, demontându-se structura de piatră a via – ei principalis din cea de-a doua fază constructivă a castrului. Sub nivelul drumului s-au evidenţiat marginile celor două clădiri surprinse în campaniile precedente: clădirea lungă cu un singur şir de camere şi baraca cu contubernii cu două camere şi spaţiul
dintre barăci lat de cca 1,30 m. Întrucât cei patru voluntari au lucrat
numai 12 zile, cercetarea acestei suprafeţe nu a fost încheiată.
Colectivul românesc de cercetare a deschis trei noi suprafeţe marcate Sp. – 16, - 17 şi – 26; a finalizat demontarea martorului dintre Sp. – 35 şi – 45 şi a săpat ultimul metru al martorului dintre Sp. – 17 şi 7.
În suprafaţa Sp. -16 s-a săpat până la adâncimea de 1,10
– 1,40 m, în funcţie de panta terenului, ajungându-se la pământul viu. În colţul de NE al suprafeţei a fost surprinsă secţiunea oblică
efectuată de N. Gudea. Pe aprox. 2 m de la începutul suprafeţei este un strat de dărâmături compacte de piatră, ajungând până al
adâncimea de 0,80 m, provenind din clădirea săpată parţial de N. Gudea, al cărei perete sudic este situat în suprafeţele adiacente: Sp. – 5, până la Sp. -35. Sub dărâmăturile de piatră, la -0,70 –
0,80 m, a apărut stratul de chirpic ars, suprapus de pământ negru pigmentat cu cenuşă, aparţinând primei faze constructive a
castrului; cea a construcţiilor de lemn. La 0,90 m adâncime şi 0,50
m distanţă de profilul lung, dinspre Est al suprafeţei, a fost surprins
şanţul de implantare al peretelui de lemn al barăcii, lat de 0,30 m. Descoperirea unei balamale de uşă şi a unui zăvor în faţa acestui şanţ indică existenţa uşilor de intrare în baracă. Existenţa unui strat de pietriş destul de compact pe mijlocul suprafeţei indică prezenţa unui pavaj în faţa barăcii. Paralel cu peretele barăcii, la 1,80 m distanţă, a apărut un şanţ lat de 0,30 m, cu gropi de par cu diametrul de 0,50 – 0,60 m, distanţate una faţă de alta la cca. 0,80 m, reprezentând, probabil temelia unui portic de lemn. La începutul secţiunii, de-a lungul profilului lung de Vest, la -1,10 m, a fost descoperit un şanţ cu lăţimea de 0,50 m dispus uşor unghiular faţă de orientarea clădirilor primei faze. Şanţul, adânc de 0,30 m, cu umplutură de pământ afânat conţinând pietriş şi mortar, intră în martorul dinspre Sp. – 26, la 4,40 m de începutul suprafeţei. Funcţionalitatea acestui şanţ va fi identificată prin continuarea săpăturilor în Sp. – 26 şi în martorul respectiv, în campania 2015.
Pe nivelul de călcare al primei faze constructive, la începutul lui Sp. – 16, pe o suprafaţă de cca. 0,5 mp, în şi lângă şanţul cu pietriş şi mortar, au fost recuperaţi 13 denari, majoritatea emişi de dinastia severică, dintre care 2 subaeraţi şi 2 tăiaţi, plus un dupondius ilizibil.
Suprafaţa Sp. – 17 a fost săpată până la adâncimea de -
0,80 m. Începutul suprafeţei a fost distrus de o secţiune lată de
1,40 m, dispusă perpendicular pe zidul de incintă, care nu apare în planurile publicate de N. Gudea şi, deci, ar fi putut fi făcută şi de M. Macrea. În continuare, aprox. perpendicular pe suprafaţă, a apărut drumul secundar aparţinând fazei construcţiilor de piatră, paralel cu via principalis, identificat şi în cercetările anterioare în Sp. 7, 17 şi – 7. Drumul cu grosimea maximă de 0,35 m, a cărei margine
nordică e tăiată de secţiunea sus-amintită, are lăţimea păstrată de
4 m, însă, nefiind surprinsă rigola, e posibil ca pietrişul alunecat din structura sa după abandonarea castrului, să-i fi depăşit marginea dinspre via principalis şi, deci, în perioada sa de funcţionare, să fi fost mai ingust. Structura drumului este spartă în zona sa centrală de o groapă modernă.
Sub baza drumului, la -0,75 – 0,80 m, continuă traseul celor două şanţuri de implantare ale barăcii de lemn surprinse în Sp. – 16. Imediat sub baza drumului a fost descoperită o statuetă de bronz calcinată, reprezentând pe Amor, aparţinând, cu certitudine, fazei de lemn a castrului.
Suprafaţa Sp. – 26 nu a putut fi terminată datorită
fondurilor reduse aflate la dispoziţia colectivului de cercetare. pe o jumătate din ea s-a săpat până la -0,60 m iar pe cealaltă până la -
0, 90 m. La începutul suprafeţei, pe o distanţă de cca 3 m, sunt dărâmături compacte din pietre, unele de mari dimensiuni,
provenind tot din clădirea săpată parţial de N. Gudea. În restul
şuprafeţei apare structura de piertiş a unui drum secundar dispus între barăcile de lemn ale primei faze constructive a castrului.
Martorul dintre Sp. – 35 şi – 45 a fost săpat până la adâncimea de 1,45 m. Sub via sagularis din faza de piatră, cu o structură din pietriş pe un pat de nivelare de nisip, este prezent stratul de chirpic ars din faza construcţiilor de lemn. Pe nivelul fazei respective au fost identificate resturi de dărâmături de acoperiş şi amprenta temeliei unui perete transversal.
Deşi fondurile alocate campaniei 2014 au fost reduse, materialul arheologic recuperat este bogat şi variat. În afară de ceramica comună există şi fragmente de terra sigillata, ceramică ştampilată cu rozete şi brăduţi, ceramică incizată cu decor floral şi barbotinată. Dintre obiectele de sticlă se remarcă un fragment de bol cu coaste şi un jeton din pastă verde. Podoabele sunt reprezentate de o fibulă cu balama din bonz argintat, un ac şi un arc de fibule de bronz şi o fibulă cu piciorul întors pe dedesubt din fier, un inel masculin de fier şi unul de bronz de copil, ambele cu geme pierdute. Printre obiectele cu funcţionalitate diversă menţionăm un belciug şi o balama de usă, un manşon şi inele din fier, mecanisme de broască pentru casete, piese de plumb şi os. Echipamentul militar este reprezentat de vârfuri de bolţ şi un fragment de mâner de scut din fier, limbi de curea, fragmente de cataramă, aplici de centiron şi de curea din bronz. La toate acestea se adaugă statueta de bronz a lui Amor, deja amintită, şi peste 20 de monede, majoritatea denari.
În campania din 2015 se va continua progarmul de cercetare al praetentura – ei sinistra prin deschiderea unor noi
suprafeţe şi demontarea martorilor, urmărindu-se dezvelirea unor părţi din baraca cercetată în această campanie.
Note:
1.
27. CCA 2007, pag. 291 – 292; CCA 2008, pag. 256 – 257, pl. 56; CCA 2009, pag. 185 – 186; CCA 2011, pag. 109 – 111; CCA 2012, pag. 116 –117; CCA 2014, pag. 113 – 114.