Sfârleanca | Comuna: Dumbrăveşti | Judeţ: Prahova | Punct: Castrul şi băile romane de la Mălăieşti | Anul: 2014
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Raport ID:
5365
Anul cercetarii:
Perioade:
Antichitate;
Epoci:
Epoca romană târzie;
Categorie:
Neatribuit; Apărare (construcţii defensive); Civil;
Tipuri de sit:
Locuire; Castru; Terme;
Cod RAN:
| 131522.01 |
Județ:
Prahova
Unitate administrativă:
Dumbrăvești
Localitate:
Sfârleanca
Punct:
Castrul Și Băile Romane De La Mălăiești
Localizare:
| 131522.01 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Preda | Bianca | participant | Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova |
| Ţentea | Ovidiu | responsabil | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Raţiu | Alexandru-Mircea | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Cîmpeanu | Andrei | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Szeredai | Norbert | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
Raport:
Cercetarea arheologică ale castrului şi băilor de la Sfârleanca (com. Dumbrăveşti) a fost iniţiată în cadrul “Reabilitarea zonei cultural-istorice Dumbrăveşti (jud. Prahova)” care a început în anul 2011. Campania din anul 2014 s-a derulat între 14 iulie – 25 octombrie, resursele financiare alocate cercetării din acest an
fiind următoarele: Consiliul Judeţean Prahova, prin programul mai sus menţionat - 30.000 lei, Ministerul Culturii, prin Programul naţional de finanţare a cercetărilor arheologice sistematice (OMCN Nr. 2463 din 01.07.2011) - 18.000 lei, Muzeul Naţional de Istorie a României - 14.000 lei şi Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova – 10.000 lei. În cursul cercetărilor am utilizat în prima parte a perioadei resursele financiare alocate de către Consiliul Judeţean Prahova, Muzeul Naţional de Istorie a României şi Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova, iar după 22 septembrie, resursele alocate de către Ministerul Culturii.
Obiectivul campaniei arheologice din anul 2014 a fost finalizarea cercetării arheologice a băilor în vederea studierii lor integrale şi a publicării, precum şi pentru punerea lor în valoare prin restaurare şi integrare în circuitul turistic.
Operaţiunea premergătoare cercetării arheologice a fost curăţarea arealului de vegetaţia crescută începând cu luna septembrie 2013, respectiv înlăturarea materialului geo-textil şi a nisipului care proteja unele structuri constructive.
Prima etapă a cercetării arheologice a constat în săparea şi înlăturarea martorilor care despărţeau suprafeţele cercetate. Reamintim faptul că aceste unităţi de cercetare arheologică numerotate de la S1-S14 au avut dimensiunile de 5 x 5 metri, fiind despărţite de martori cu grosimea de 50 cm, fiind cercetate până la o adâncime medie de 1.80 m, adică un cubaj de aproximativ 4.5 m2. În total, pentru eliberarea întregii suprafeţe au fost săpaţi 14 martori. De asemenea, au fost refăcute profilele stratigrafice de pe latura vestică a edificiului. În urma acestei proceduri îndelungate am putut obţine o suprafaţă impresionantă de cercetare, fapt care a condus la posibilitatea observării şi cercetării detaliate a unor aspecte particulare ale edificiului şi obţinerea unor noi elemente constructive situate sub traiectele acestor martori.
Obiectivele specifice ale cercetării au fost:
1. finalizarea cercetării camerei C (10 x 8 m), zonă în care cercetarea din anul precedent a fost oprită la nivelul acoperişului prăbuşit pe întreaga suprafaţă a camerei;
2.cercetarea bazinului semicircular din extremitatea vestică a camerei D şi a colţului nord-vestic al acesteia;
3. cercetarea limitei nordice a edificiului, zona cuptorului, respectiv identificarea şi verificarea limitelor edificiului.
În campania din anul anterior am cercetat 4 camere, denumite A-D, respectiv bazinul B1, în care se intra din camera C. Camerele A, B şi D au fost prevăzute cu sistem de încălzire cu hypocaustum. Pe suprafaţa camerei (cu excepţia porţiunii afectate de traiectul conductei moderne de aducţiune a apei) a fost identificat nivelul acoperişului prăbuşit al clădirii, fapt care compact al acoperişului, fapt care ne indica lipsa instalaţiei de încălzire subterane.
Spaţiul delimitat la nord de Z3, la vest de Z5, la sud de Z1, iar la est de Z2 a fost denumit anterior Camera A (10 x 5.9 m). Aceasta a fost distrusă parţial, aproape perfect pe diagonală de traiectul conductei moderne de aducţiune a apei, lată de aproximativ 120 cm. Traiectul conductei amintite a distrus aproape în întregime traseul unei compartimentări (Z12) - orientate nord- sud - a spaţiului denumit anterior Camera A. Acest zid a putut fi urmărit între intersecţia sa cu Z3 şi zona în care acesta a fost distrus de către conductă. În partea nordică, pe acelaşi aliniament, a fost identificată o porţiune de zid, cu aspect de pilastru adosat sau construit odată cu zidul Z1. Nu putem preciza deocamdată care este rolul exact al acestui stâlp/pilastru la finalizarea studiului final de arhitectură. Astfel avem de-a face cu două camere diferite care acoperă spaţiul denumit anterior camera A. Vom redenumi acest spaţiu astfel: Camera A, delimitată de Z1, Z5, Z3 şi Z 12, respectiv Camera F, delimitată de Z1, Z12, Z3 şi Z 2.
Camera A este o încăpere cu încălzire prin pardoseală, având substrucţia pilonilor de cărămidă realizată dintr-un strat neted de mortar de var. Au putut fi identificate parţial 5 şiruri de piloni de cărămidă, aliniaţi est-vest, a câte maxim 7 rânduri, uşor distanţate între rândul 3 şi 4. Acest spaţiu corespunde unui culoar de circulaţie a aerului cald provenit din cuptor şi care a traversat subsolul camerei D, ulterior blocat. Substrucţia care acoperea subsolul acestei camere a fost spartă pe o suprafaţă considerabilă de formă ovală, până la o adâncime de aproximativ 50 cm de la nivelul acesteia. Umplutura gropii consta în balast, fragmente de cărămizi, mortar, tencuială ş.a.m.d. Credem că a fost vorba de o intervenţie de dată mai recentă care s-a putut datora unor săpătură de amatori de mai mari dimensiuni. Cu această ocazie şi imediat după aceea, au fost demontate parţial zidurile Z3, în preajma intersecţiei sale cu Z1, porţiune în care acestea au fost afectate şi de conducta modernă, respectiv Z5, distrus în mare parte până la nivelul fundaţiei. Materialul colectat în acest an nu ne-a putut furniza informaţii privitoare la momentul în care aceste structuri au fost demolate, însă acest moment a fost surprins în timpul campaniei din anul 2012, când au fost colectate numeroase reziduuri menajere dintr-o groapă situată deasupra nivelului păstrat al porţiunii estice a lui Z3. Aceste reziduuri au aparţinut deceniilor 7 si 8 ai secolului trecut.
Spaţiul cuprins între Z1, Z2, Z3 şi Z12 a fost denumit camera F. Intrarea pe latura nordică dinspre camera C se realiza pe-un prag masiv din calcar cochilifer pe care s-a păstrat un strat cu grosimea de aproximativ 1 cm de cocciopesto grossolano. Un aspect particular îl constituie porţiunea sudică a zidului Z2, a fost construit din două rânduri de cărămizi pătrare, similare cu cele folosite la pilonii de hypocaustum (19 x 19 cm), prinse cu mortar de cărămidă. Această porţiune reprezintă o întrerupere a traiectului zidului Z2. Grosimea acestui traiect de cărămidă este de aproximativ 40 cm, adică lăţimea celor două rânduri de cărămidă prinse cu mortar şi finisate cu tencuială. Aspectul acestuia este similar cu cel al pereţilor Bazinului B1, fapt care indică existenţa în colţul sud-estic al Camerei F a unui bazin. De asemenea, la aproximativ 1 metru vest, prăbuşit între două rânduri de piloni de susţinere a podelelor (suspensurae) din această cameră, a fost identificat o porţiune de perete prăbuşit, realizat în aceeaşi tehnică, din două rânduri de cărămidă, legate cu mortar şi tencuit pe ambele feţe ale sale. La bază peretele respectiv era curbat în partea sa vestică, iar în partea estică se închidea în unghi drept. În acest areal nu a fost identificate elemente de drenaj care să poată fi pute în conexiune cu funcţionarea unui bazin cu apă caldă. Pe traiectul zidului Z2 nu a fost identificat nici un orificiu care să indice comunicarea spaţiilor subteran ale Camerelor F şi B, care să permită realizarea tirajului aerului cald provenit din cuptor, care a circulat la un moment dat prin Camera D, respectiv prin Camera A. Datorită faptului că cea mai mare parte a compartimentării dintre Camera B şi Camera F a fost distrusă, nu putem aduce în discuţie aspectele legate care să realizeze comunicarea cu alte camere.
Camera B (7 x 6,25m) este delimitată la nord de Z3 (prelungirea spre Est a zidului Z3), la est de Z9, la sud Z1`(amplasat în prelungirea spre est a zidului Z1) şi la vest de Z2.
Camera C (8,07 x 12m) este delimitată la nord parţial de zidul Z3 şi de pragul care marchează intrarea în Cam A, la est de Z6, la sud de Z11, şi la vest de Z4.
Camera D (8,4 x 6,27 m; raza absidei cca 2,40 m) este delimitată la nord Z3, la est de Z4, la sud de Z10, iar la vest Z5.
Bazinul B1 (2,82 x 3,68 m) aparţinea camerei C, din care se realiza şi accesul. Acesta era delimitat la nord de Z3, la vest de Z6, la sud de Z8, iar la vest de Z7. Accesul era asigurat printr-un prag realizat din cărămizi cu dimensiuni similare cu cele ale pilonilor de substrucţie a instalaţiei de hypocaustum.
Unul dintre obiectivele importante a fost cercetarea Camerei C (10 x 8 metri), zonă în care cercetarea a fost oprită la finele campaniei precedente la nivelul acoperişului demolat, care reprezenta o sigilare a nivelului de utilizare al acesteia. În urma cercetării detaliate a celor aproximativ 70 m2 (adică dimensiunile camerei, din care scădem suprafaţa afectată de conducta contemporană de aducţiune a apei) a fost identificat nivelul de călcare, constituit dintr-o podea realizată din balast, cărămizi şi mortar din var, nisip şi cărămidă pisată (cocciopesto grosolano). În interiorul camerei au fost identificate aproximativ 42 monete romane datate până la finele domniei lui Traian. A fost descoperit un nou bazin amplasat în mijlocul camerei (B2) şi care deversa apa într-un canal, colectat de Canalul C2. Întregul material tegular a fost sortat şi depozitat în zona estică a lotului cercetat, zonă în care intenţionăm să construim un adăpost pentru acest material. De asemenea, materialul tegular a fost prelevat integral din patru sondaje de 1 mp şi cântărit. În acest moment, prin date statistice putem oferi un model funcţional al acoperişului acestei camere. În proximitatea colţului nord-vestic a fost identificată o intrare secundară în cameră. În vederea studierii integrale a sistemului de drenaj a apei reziduale a fost re-dezvelit Bazinul B1.
În Camera D a fost extinsă cercetarea spre vest în vederea dezvelirii complete a bazinului din absidă şi a colţului nord-vestic ale acestei camere. După cum se poate observa şi pe plan (anexa profil Z1-Z5), în urma cercetării arheologice din această campanie, am realizat dezvelirea integrală a colţului nord-vestic al camerei,
respectiv a bazinului aferent acesteia. Absida în care se afla Bazinul B3 era semnificativ mai mică decât traiectul proiectat axial presupus de noi la finele campaniei din 2013. Detalii semnificative au rezultat în urma cercetării aproape integrale a canalului de tiraj a cuptorului în care ardea combustia În urma cercetării detaliate a spaţiului din proximitatea ţevii moderne de aducţiune a apei Camera A, am putut observa o nouă compartimentare a acestui spaţiu, în care avem de-a face de fapt cu două camera. În zona sud-estică a fost finalizată cercetarea peretelui Bazinului B2. Cercetarea a fost extinsă înspre sud-vest în vederea verificării colţului clădirii.
Acelaşi lucru l-am realizat în cazul Camerei B, pentru colţul sud-estic. De asemenea, cercetarea a fost extinsă în vederea identificării întregii laturi estice a camerei. S-au putut observa numeroase moment succesive de construcţii, diverse reparaţii, corectări de plan şi chiar nepotriviri ale unor soluţii tehnice.
Unul dintre obiectivele importante a fost cercetarea Camerei C (10 x 8 metri), zonă în care cercetarea a fost oprită la finele campaniei precedente la nivelul acoperişului demolat, care reprezenta o sigilare a nivelului de utilizare al acesteia. În urma cercetării detaliate a celor aproximativ 70 m2 (adică dimensiunile camerei, din care scădem suprafaţa afectată de conducta contemporană de aducţiune a apei) a fost identificat nivelul de călcare, constituit dintr-o podea realizată din balast, cărămizi şi mortar din var, nisip şi cărămidă pisată (cocciopesto grosolano). În interiorul camerei au fost identificate 42 monete romane datate până la finele domniei lui Traian. A fost descoperit un nou bazin amplasat în mijlocul camerei şi care deversa apa într-un canal, colectat de Canalul C2. Întregul material tegular a fost sortat şi depozitat în zona estică a lotului cercetat, zonă în care intenţionăm să construim un adăpost pentru acest material. De asemenea, materialul tegular a fost prelevat integral din patru sondaje de 1 m2 şi cântărit. În acest moment, prin date statistice putem oferi un model funcţional al acoperişului acestei camera. În proximitatea colţului nord-vestic a fost identificată o intrare secundară în cameră.
În vederea studierii integrale a sistemului de drenaj a apei reziduale a fost re-dezvelit Bazinul B1.
Întreaga documentaţie tehnică a monumentului a fost realizată prin înregistrarea datelor cu staţia totală. Cu acelaşi instrument sunt înregistrate principalele descoperiri arheologice.
De asemenea, un stadiu intermediar al cercetării a fost documentat prin realizarea unui model 3D detaliat, datorat colectării datelor cu ajutorul dronei. Acelaşi precede a fost repetat la finele cercetării.
Obiectivul campaniei arheologice din anul 2014 a fost, după cum am amintit, finalizarea cercetării arheologice a băilor. Cercetarea interiorului a acestora a fost exhaustivă. În campania din anul 2015 urmează să extindem cercetarea în zona adiacentă edificiului în vederea stabilirii modalităţii de aprovizionare cu apă, respectiv a drenajul apei reziduale. De asemenea, avem în vedere o suprafaţă de cca 10 m2, din limita instalaţiei de încălzire a edificiului.
În data de 30 august 2014, cu începere de la ora 1000 a fost organizată Ziua Porţilor Deschise a sitului arheologic „Castrul şi băile romane Mălăieşti”, ediţia a doua. Cu acest prilej au fost prezentate şi principalele descoperiri arheologice din băile romane (balnea), a căror cercetare care va fi finalizată în cursul acestui an. Prezentarea rezultatelor obţinute de cercetarea interdisciplinară a vestigiilor a fost dublată de cea a aplicaţiilor de proiecte de finanţare care au în vedere valorificarea acestor vestigii în beneficiul public, ca vector de dezvoltare durabilă. De-a lungul întregii zile au fost realizate ghidaje în castrul şi băile romane, au fost prezentate modalităţile de înregistrare a datelor: măsurători cu staţia totală, desen arheologic, GPR, prelevarea şi înregistrarea artefactelor. Au fost vizualizate diferite modele 3D ale obiectivelor cercetate, precum şi ale unor situri similare. De asemenea au fost realizate activităţi de divertisment: jocuri romane pentru copii, concursuri cu premii.
Detalii: https://www.facebook.com/castrulmalaiesti.prahova